Umberto Eco – Numele trandafirului

secretele bibliotecii, pe drept sau prin fraudă, au murit. Rămîne
doar o singură persoană, domnia ta.
— Vrei să spui, adică... să spui că...
Abatele vorbea ca unul pe care l-au prins dracii şi-l înţeapă cu
furcile în fund,
— Să nu mă înţelegi greşit, a spus Guglielmo, care probabil că
tocmai asta voia să insinueze, spun că există cineva care
443
ştie şi care vrea ca nici un altul să nu mai ştie. Domnia ta eşti
ultimul care ştie, aşa că domnia ta ar putea fi următoarea
victimă. Numai dacă nu-mi spui ceea ce ştii despre cartea aceea
oprită şi, mai ales, cine din abaţie care ar mai putea să ştie cît ştii
şi domnia ta, sau poate mai multe, despre bibliotecă.
— E frig aici, a spus Abatele. Să ieşim.
Eu m-am îndepărtat repede de la uşă şi am aşteptat în capul
scării care ducea în jos. Abatele m-a văzut şi mi-a zîmbit.
— Cîte lucruri înspăimîntătoare trebuie să fi auzit acest tînăr
călugăr în zilele din urmă! Capul sus, băiete, nu te lăsa doborît.
Mi se pare că s-a născocit mult mai mult decît s-a întîmplat cu
adevărat...
A ridicat o mînă şi a lăsat ca lumina zilei să lumineze un inel
strălucitor pe care-l purta în inelar, însemn al puterii ce-o avea.
Inelul a răspîndit peste tot fulgerul pietrelor sale.
— îl recunoşti, nu-i aşa ? mi-a spus. Simbol al autorităţii mele,
dar şi al poverii pe care o port: Nu este o podoabă, ci o strălucită
culegere a cuvintelor lui Dumnezeu, care mi-au fost date în pază.
A atins cu degetul piatra, sau mai bine zis triumful pietrelor de
tot felul care alcătuiau acea minunată capodoperă a artei umane
şi a naturii. Iată ametistul, a spus, care este oglinda umilinţei, şi
ne aminteşte de nevinovăţia şi de dulceaţa Sfîntului Matei; iată
calcedoniul, însemn al milei, simbolul milei lui Iosif şi a Sfîntului
Iacob cel mare; iată matostatul, care doreşte să ai credinţă, legat
de Sfîntul Petru; şi sardonica, semn al martirajului, care ne
aminteşte de Sfîntul Bartolomeu; iată safirul, speranţă şi
contemplaţie, piatra Sfîntului Andrei şi a Sfîntului Pavel; şi
beriliul, doctrină sănătoasă, ştiinţă şi răbdare, virtuţile Sfîntului
Toma... Ce încîntător este limbajul pietrelor preţioase, a urmat el,
absorbit de viziunea sa mistică, pe care lapidariile tradiţiei le-au
tradus din paftaua lui Aaron şi descrierea Ierusalimului ceresc
făcută în cartea Apostolului. Pe de altă parte, zidurile Sionului
erau încărcate de aceleaşi bijuterii care împodobeau pieptarul
fratelui lui Moise, şi numai granatul, agata şi onixul, citate în