Umberto Eco – Numele trandafirului

Lucifer, pentru că iau întotdeauna naştere dintr-o aprindere
exagerată a voinţei.
— Oh, diferenţa există, o ştiu bine! a spus Ubertinoj inspirat. Tu
vrei să spui că între a vrea binele şi a vrea răul a doar un mic
pas, pentru că este vorba întotdeauna de a călăuzi aceeaşi voinţă.
Asta e adevărat. Dar diferenţa se află în obiect,! şi obiectul e
recognoscibil cu limpezime. Aici Dumnezeu,]
dincolo diavolul.
— Şi eu mă tem că nu mai ştim să facem deosebirea! Ubertino.
Oare nu Angela din Foligno a ta a povestit de ziua aceea în care,
cu sufletul răpit, a stat în mormîntul lua Christos ? Nu a spus
cum la început i-a sărutat pieptul şi l-d văzut culcat cu ochii
închişi, apoi i-a sărutat gura şi a simţii] cum urcă din acele buze
un parfum de o dulceaţă de nedescrisl şi după o scurtă pauză şia
pus obrazul pe obrazul lui Christol şi Christos a apropiat mîna
de obrazul ei şi a strîns-o la sini şi - ea aşa a spus - bucuria ei a
devenit nemăsurată ?
— Ce legătură are asta cu imperiul simţurilor ? a întreba
Ubertino. A fost o experienţă mistică şi corpul acela era aj
Domnului Dumnezeului Nostru.
__ Poate că m-am obişnuit cu ceea ce era la Oxford, a spus
QUg]ielmo, unde şi experienţa mistică era de alt fel...
.__Totul în cap, a zîmbit Ubertino.
__Sau în ochi. Dumnezeu simţit ca lumină în razele
soarelui, în imaginile oglinzilor, în răspîndirea culorilor pe
fragmente din materia ordonată, în reflexiile zilei pe frunzele
umede... Nu este dragostea aceasta mai aproape de cea a lui
Francisc, cînd îl lăuda pe Dumnezeu în creaturile sale, flori,
ierburi, apă, aer? Nu cred că de la un asemenea fel de iubire
poate să vină vreo uneltire. în vreme ce nu-mi place o iubire care
aduce în discuţia cu Dumnezeu fiorii care se simt în contactele
cărnii.
— Vorbele tale sînt blasfemie, Guglielmo! Nu e acelaşi lucru. Este
un salt, uriaş, în jos, între extazul inimii iubitoare de Iisus
Răstignit şi extazul corupt al pseudoapostolilor din Montefalco.
— Nu erau pseudoapostoli, erau călugării Spiritului Liber, cum ai
spus chiar tu.
— Şi care-i diferenţa ? Tu n-ai ştiut totul despre procesul acela;
eu însumi n-am îndrăznit să încredinţez actelor anumite
mărturisiri, pentru a nu atinge cîtuşi de puţin, nici chiar pentru o
clipă, cu umbra diavolului, atmosfera de sfinţenie pe care Chiara
o crease în locul acela. Dar am ştiut, Guglielmo, cîte ceva, am