Umberto Eco – Numele trandafirului

Berengario şi Adelmo, şi scribii tineri spuneau că Malachia
suferea în taină de o cumplită gelozie... Şi apoi se vorbea şi
despre legăturile dintre Malachia şi Jorge, nu, nu, nu în înţelesul
pe care îl bănuieşti... nimeni n-a spus ceva despre virtutea lui
Jorge! Dar Malachia, ca bibliotecar, prin tradiţie, ar fi trebuit săşi
aleagă drept confesor pe Abate, în timp ce toţi ceilalţi i se
spovedeau lui Jorge (sau lui Alinardo, dar bătrînul este acum
aproape dement)... Şi, cu toate astea, se spunea că Malachia
stătea prea adesea de vorbă cu Jorge, ca şi cum abatele avea în
grijă sufletul lui, dar Jorge îi conducea trupul, gesturile şi munca.
Pe de altă parte, ştii, ai văzut, desigur: dacă cineva voia cumva
vreo lămurire asupra unei cărţi de demult sau uitate, nu i-o cerea
lui Malachia, ci lui Jorge. Malachia păstra catalogul şi urca în
bibliotecă, dar Jorge ştia ce înţeles avea fiecare titlu...
— De ce ştia Jorge atîtea lucruri despre bibliotecă ?
— Era cel mai bătrîn, după Alinardo, şi e aici încă din tinereţea
lui. Jorge trebuie să aibă mai bine de optzeci de ani, se spune că
ar fi orb de patruzeci de ani, sau poate mai de mult...
— Cum a izbutit să ajungă atît de învăţat înainte de a fi orbit ?
— Oh, există legende despre el. Se pare că de copil a fost ales de
graţia divină şi acolo, la ei, în Castilia, ar fi citit cărţile arabilor şi
ale doctorilor greci încă înainte de adolescenţă. Şi apoi, şi după ce
a orbit, chiar şi acum, sade multe ore în bibliotecă, pune să i se
citească din catalog, cere să i se aducă tot felul de cărţi şi un
novice i le citeşte cu voce tare ore în şir. îşi aminteşte totul, nu şia
pierdut memoria ca Alinardo. Dar de ce mă întrebi toate astea ?
— Acum, că Malachia şi Berengario au murit, cine a mai rămas
să ştie secretele bibliotecii ?
— Abatele, şi Abatele trebuie să i le împărtăşească lui Bencio...
dacă o să vrea...
— De ce dacă o să vrea?
— Pentru că Bencio e tînăr, a fost numit ajutor de cînd Malachia
încă mai trăia, şi nu-i totuna să fii ajutor de bibliotecar şi
bibliotecar. Prin tradiţie, bibliotecarul devine apoi abate...
— Ah, asta e... De aceea postul de bibliotecar este atît de rîvnit ?
Dar atunci Abbone a fost bibliotecar ?
417
— Nu, Abbone nu. Numirea lui a fost făcută înainte de a veni eu
aici, or fi treizeci de ani de atunci. înainte a fost abate Paolo din
Rimini, un om ciudat, despre care s-au spus lucruri neobişnuite:
se pare că era un cititor pătimaş, cunoştea pe dinafară toate
cărţile din bibliotecă, dar avea o infirmitate curioasă, nu izbutea