Umberto Eco – Numele trandafirului

piept am alergat la biserică.
Guglielmo era sub tripod şi recitea pergamentul cu notiţele lui
Venanzio.
— Adso, mi-a spus, primum est septimum de quatuor nu
însemnează primul şi al şaptelea din cei patru, ci din patru, din
cuvîntul patru - adică din quatuor!
N-am înţeles la început, apoi am avut o străfulgerare: „Super
thronos viginti quatuor!" Versetul! Cuvintele scrise deasupra
oglinzii!
— Să mergem, a spus Guglielmo, poate că încă mai putem să
salvăm o viaţă!
— A cui ? am întrebat, în vreme ce el meşterea prin jurul hîrcilor
şi deschidea trecerea prin osuar.
— A unuia care n-o merită, a spus. Şi ne găseam în galeria
subpămînteană, cu lămpile aprinse, spre uşa care ducea la
bucătărie.
Am mai spus că în locul acela împingeai o uşă de lemn şi
ajungeai la bucătărie, în spatele căminului, la picioarele scării
răsucite care ducea în scriptorium. Şi tocmai cînd împingeam uşa,
am auzit în stînga noastră nişte zgomote surde în zid. Veneau
dinspre peretele de lîngă uşă., sub care se termina şirul de
lăcaşuri cu cranii şi cu oase. In acel punct, în locul ultimului
lăcaş, se afla o parte de perete plin, din blocuri mari şi pătrate, cu
o lespede străveche în mijloc care purta săpate în ea monograme
decolorate. Bufniturile veneau, se pare, din spatele pietrei, sau de
deasupra pietrei, unele din spatele zidului, altele parcă de
deasupra capetelor noastre.
Dacă o asemenea întîmplare s-ar fi petrecut în prima noapte, maş
fi gîndit numaidecît la călugării morţi. Dar acum eram gata să
mă aştept la ceva şi mai rău, de la călugării vii.
— Cine-o fi ? am întrebat.
Guglielmo a deschis uşa şi a ieşit în spatele căminului. Loviturile
se auzeau şi de-a lungul peretelui care împrejmuia scara
răsucită, ca şi cum cineva ar fi fost prins în zid, sau în acel gol
din perete (cu adevărat mare) care se putea bănui a fi între
peretele care da spre bucătărie şi cel din afara turnului de
miazăzi.
— Este cineva închis aici, a spus Guglielmo. M-am întrebat
întotdeauna dacă nu mai era şi o altă cale care să ducă la finis
Africae, în acest Edificiu plin de trecători. Bineînţeles că este ; din
osuar, înainte de a intra în bucătărie, se deschide o parte din
perete şi se poate urca dintr-o sală paralelă cu aceasta, ascunsă