Umberto Eco – Numele trandafirului

lăsat fără grai pe interlocutorul nostru.
Nicola a luat furcuţa, pe care Guglielmo i-o întindea, cu mare
interes.
— Oculi de vitro cum capsula ! a exclamat el. L-am auzit vorbindumi
despre asta pe un anume Giordano, pe care l-am cunoscut la
Pisa. Spunea că n-au trecut douăzeci de ani de cînd au fost
născociţi. Dar am vorbit cu el acum mai bine de douăzeci de ani.
Cred că au fost născociţi cu mult înainte, a spus ielmo, dar sînt
greu de făcut şi pentru asta au nevoie de ri sticlari foarte
pricepuţi. Cer mult timp şi muncă. ^ zece ani 0 pereche din aceşti
vitrei ab oculis ad egendum au fost vînduţi la Bologna cu şase
soldi. Eu am Primit o pereche în dar de la un mare maestru,
Salvino degli
90
91
Armaţi, acum mai bine de zece ani, şi i-am păstrat cu marel grijă
în tot acest timp, de parcă ar fi fost - şi acum de fapt sîntJ — o
parte din propriul meu trup.
— Nădăjduiesc să mi-i dai şi mie să-i cercetez în una dini zilele
acestea; mi-ar face plăcere să fac şi eu unii la fel, a spu«
emoţionat Nicola.
— Fără îndoială, s-a învoit Guglielmo, numai ia seama căi
grosimea sticlei trebuie să se schimbe după cum o cere ochiui cu
care trebuie să se adapteze, şi se cer încercate multe dintrel
aceste lentile pentru a le potrivi pe pacient, pînă cînd sa găseşte
grosimea cea mai bună.
— Ce minune, spunea Nicola, mai departe. Şi ai să vezi ca mulţi
au să vorbească de vrăjitorie şi despre amestecul necu-l
râtului...
— într-adevăr, aici poţi vorbi pe drept cuvînt de magie, a
încuviinţat Guglielmo. Numai că sînt două forme de magiei
Există o magie care este lucrarea diavolului şi care urmăreşta
prăbuşirea omului prin acţiuni despre care nu este îngăduit
să vorbim. Dar există şi o magie care este lucrare a Iul
Dumnezeu, acolo unde ştiinţa Domnului iese la iveală priJ
ştiinţa omului, care slujeşte să transforme natura, şi care ara
unul dintre scopuri acela de a prelungi însăşi viaţa omului. Şi
aceasta este magie sfîntă, căreia înţelepţii ar trebui întow
deauna să-şi închine viaţa, nu numai pentru a descopen
lucruri noi, ci pentru a descoperi atîtea secrete ale naturii, pi
care înţelepciunea divină le împărtăşise evreilor, greciloa
atîtor popoare antice, şi azi chiar şi necredincioşilor (şi nuJ