Umberto Eco – Numele trandafirului

spuneau că el era precum Christos printre farisei şi mi-am dat
seama că în popor mulţi credeau că fra Michele era un sfint.
în sfirşit, oamenii episcopului l-au dus îndărăt la temniţă, în
butuci. Şi seara mi-au spus că mulţi dintre călugării prieteni cu
episcopul se duseseră să-l ocărască şi să-i ceară să se dezică, dar
el răspundea ca unul care era foarte sigur pe adevărul lui. Şi
repeta fiecăruia că Domnul Christos era sărac şi că aşa spuseseră
şi Sfîntul Francisc şi Sfîntul Dominic, şi că dacă a propovădui
această părere dreaptă era ceva care trebuia condamnat la cazne
grele, cu atît mai bine, pentru că în scurtă vreme avea să se vadă
ceea ce spun Scripturile şi cei douăzeci şi patru de bătrîni din
Apocalipsă, şi Iisus Christos, şi Sfîntul Francisc, şi glorioşii
martiri. Şi mi-au spus ce-a spus: „Dacă citim cu atîta înflăcărare
doctrina anumitor sfinţi abaţi, cu sporită înflăcărare şi bucurie
trebuie să dorim să stăm în mijlocul lor". Şi la aceste cuvinte
inchizitorii ieşeau din carceră înneguraţi la faţă şi strigau
revoltaţi (şi eu i-am auzit): „Are pe dracu' în el!"
A doua zi am aflat că fusese hotărîtă condamnarea, şi cînd m-am
dus la episcopie am putut vedea pergamentul, şi o parte din el lam
copiat pe tăbliţa mea.
începea: „In nomine Domini amen. Hec est quedam con-demnatio
corporalis et sententia condemnationis corporalis lata, data et in
hiis scriptis sententialiter pronumptiata et promulgata..."' etcetera,
şi făcea mai departe o descriere amănunţită a păcatelor şi a vinei
zisului Michele, pe care o redau aici în parte, astfel încît cititorul
să o judece cu dreaptă cumpănire:
Johannem vocatum fratrem Micchaelem Iacobi, de comitatu Sancti
Frediani, hominem male condictionis, et pessime conversationis,
vite et fame, hereticum et heretica labe pollutum et contra fidem
cactolicam credentem et affir-mantem... Deum pre oculis non
habendo sed potius humani generis inimicum, scienter, studiose,
appesante, nequiter et animo et intentione exercendi hereticam
pravitatem stetit et conversatus fuit cum Fraticellis, vocatis
Fraticellis della povera vita hereticis et scismaticis et eorum
pravam sectam et heresim secutus fuit et sequitur contra fidem
cactolicam... et accessit ad dictam civitatem Florentie et in locis
publicis diete civitatis in dicta inquisitione contentis, credidit, tenuit
236
et pertinaciter affirmavit ore et corde... quod Christus redentor
noster non habuit rem aliquam in proprio vel comuni sed habuit a
quibuscumque rebus quas sacra scriptura eum habuisse testatur,
tantum simplicem facti usum.