Umberto Eco – Numele trandafirului

smuls din găoacea lui şi fumul unui foc mare va trece prin porţile
cerului. în ziua a treia abisurile pămîntului
401
vor detuna dinspre cele patru colţuri ale cosmosului. Marginile
bolţii cerului se vor deschide, aerul se va umple de pilaştri de fum
şi va fi o duhoare de pucioasă pînă la ora a zecea. în ziua a patra
dis-de-dimineaţă abisul se va preface în lichid şi va scoate vuiete
şi vor cădea clădiri. în ziua a cincea, la ora a şasea, se vor nărui
puterile luminii şi roata soarelui, şi va fi întuneric pe lume pînă
seara, şi stelele şi luna îşi vor sfîrsi îndatorirea lor. în ziua a şasea
bolta cerului se va crăpa de la răsărit la apus, şi îngerii vor putea
privi pe pămînt prin spărtura cerurilor, şi toţi cei ce sînt pe
pămînt vor putea vedea îngerii care privesc din cer. Atunci toţi
oamenii se vor ascunde în munţi ca să scape de privirea îngerilor
drepţi. Şi în a şaptea zi va veni Christos în lumina tatălui său. Şi
se va ţine atunci judecata celor buni şi asceza lor, în fericirea
eternă a trupurilor şi a sufletelor. Dar nu la aceasta veţi medita în
seara aceasta, fraţii mei trufaşi! Nu păcătoşilor li se va cuveni să
vadă zorii celei de a opta zile, cînd se va ridica o voce dulce şi
voioasă, de la răsărit, în mijlocul cerului, şi va apărea acel înger
care are putere asupra tuturor celorlalţi îngeri sfinţi, şi toţi îngerii
vor înainta o dată cu el, şezînd pe un car de nori, plini de
bucurie, alergînd iute prin aer, pentru a-i elibera pe cei aleşi care
au crezut, şi toţi împreună vor fi mulţumiţi, pentru că distrugerea
acestei lumi va fi luat sfîrşit! Nu de acest lucru trebuie să ne
bucurăm în seara aceasta. Vom medita în schimb asupra
cuvintelor pe care Domnul le va rosti pentru a izgoni de la sine pe
cine n-a meritat mîntuirea: plecaţi departe de mine, blestemaţilor,
în focul cel veşnic care a fost pregătit pentru voi de diavol şi de
miniştrii lui! Voi înşivă vi l-aţi dobîndit, după merit, acum
bucuraţi-vă de el! îndepărtaţi-vă de mine, coborînd în beznele din
afară şi în focul de nestins! Eu v-am dat chip şi voi v-aţi luat
după un altul! V-aţi făcut slugile altui domn, duceţi-vă să
rămîneţi cu el în întuneric, cu el, şarpele fără hodină, în mijlocul
scrîşnirii dinţilor! V-am dat urechi ca să daţi ascultare
Scripturilor şi voi aţi ascultat vorbele paginilor! V-am făurit o
gură ca să-l proslăviţi pe Dumnezeu, şi voi o folosiţi pentru
minciunile poeţilor şi pentru bălmăjelile menestrelilor! V-am dat
ochi ca să vedeţi lumina preceptelor mele, şi voi îi folosiţi ca sa
orbecăiţi în beznă. Eu sînt un judecător uman, dar drept.
Fiecăruia îi voi da ceea ce merită. Aş vrea să am îndurare pentru
voi, dar nu găsesc ulei în vasele voastre. Aş fi gata sa mă