[Laura_Hillenbrand]_De_Neînvins

duceau la film. Louie făcea ture în jurul pistei ca să-şi
păstreze corpul într-o formă de sportiv olimpic. Pe plaja de la
Kahuku, el şi Phil şi-au umflat saltelele gonflabile şi s-au
avântat în valuri, cât pe ce să se înece. Hoinărind pe insulă
în maşini împrumutate, au descoperit mai multe
aerodromuri, dar când s-au apropiat, au văzut că şi
avioanele, şi echipamentul erau false, făcute din placaj, o
şmecherie bine gândită, menită să păcălească avioanele de
recunoaştere japoneze. Iar în Honolulu au descoperit
minunea: localul lui P.Y. Chong, unde se servea mâncare
bună şi unde cu 2,5 dolari primeai o friptură groasă cât un
braţ de om şi mare cât capul. Louie nu a văzut pe cineva săşi
termine friptura la Chong.
Pentru ofiţerii din echipaj, paradisul era clubul ofiţerilor de
pe coasta nordică, unde existau terenuri de tenis, fete
drăguţe, foarte tinere, şi whisky cu bere. Când echipajul
obţinea la trageri cel mai bun punctaj din toată escadrila,
Louie îi răsplătea pe soldaţi oferindu-le insigna lui de ofiţer şi
ajutându-i să intre pe furiş în club. Odată, chiar după ce
Louie a început să danseze cu o fată, colonelul Matheny s-a
aşezat la masa lor şi a început să stea de vorbă cu temătorul
Clarence Douglas, care se dădea drept sublocotenent. Când
Louie în sfârşit s-a eliberat, a dat fuga să-l salveze pe
Douglas, iar colonelul, care nu bănuia nimic, s-a ridicat şi i-a
spus că Douglas este un tip al naibii de cumsecade. 1
Într-o zi, Louie l-a văzut pe ringul de dans al clubului pe
locotenentul care le ordonase să zboare cu trei motoare. A
şterpelit de la bucătărie o pungă cu făină, a recrutat o fată şi
a început să danseze în preajma locotenentului, aruncând
câte puţină faină pe gulerul acestuia ori de câte ori se
apropia de el. După o oră în care a tot făcut acest lucru,
întregul club era cu ochii pe el. În sfârşit, Louie a luat un
pahar cu apă, a dansat cu el în mână până la victima lui, i-a
vărsat apa pe cămaşă, apoi şi-a luat tălpăşiţa. Locotenentul
s-a întors surprins, cu spatele plin de aluat moale. Fără să-l
1 Louis Zamperini, interviu telefonic; Lous Zamperini, jurnal de război,
noiembrie 1942 – mai 1943.
— 105 —