[Laura_Hillenbrand]_De_Neînvins

dar nu puteau s-o urnească, aşa că şi-au demontat
mitralierele şi le-au folosit ca pe nişte răngi pentru a o
înlătura. În timp ce Strong încerca să ducă acasă avionul
aproape rupt în două, aparatului a început să-i fluture
coada, iar în fuzelaj s-a produs o crăpătură uriaşă. Deşi
părea imposibil, Strong a reuşit să parcurgă cu Liberatorul
său distanţa de 1.300 km până la bază şi să efectueze o
aterizare reuşită. Când Jesse Stay, un pilot din escadrila lui
Louie, s-a dus să vadă avionul, aproape că i-a smuls coada
cu mâna.
Riscurile luptei dădeau naştere unor statistici macabre. În
Al Doilea Război Mondial, 52.173 de oameni din AAF au
murit în luptă. 1 Potrivit lui Stay, care avea să devină
comandantul escadrilei, aviatorii care încercau să-şi facă
datoria în cele patruzeci de misiuni de luptă care alcătuiau
programul complet al unui echipaj de zbor în Pacific aveau
50% şanse să fie ucişi. 2*
Dacă reuşeau să scape de răni sau de moarte în timpul
luptei, aviatorii nu puteau încă spera să se întoarcă acasă vii
şi nevătămaţi, căci îi mai pândea un pericol. În timpul
războiului, mii de aviatori au dispărut, unii în timpul
misiunilor de luptă, alţii în zboruri de rutină. Mulţi au fost
înghiţiţi de ocean. Unii au supravieţuit, dar s-au pierdut în
apă sau pe insule. Iar alţii au fost capturaţi. Neputând să-i
găsească, armata îi declara dispăruţi. Dacă nu erau găsiţi în
13 luni, erau declaraţi morţi.
În cele mai multe cazuri, avioanele lovite din Pacific
ajungeau în apă, fie prin amerizare controlată, fie prin
prăbuşire. 3 După o prăbuşire, era puţin probabil ca membrii
*
1 Army Battle Casualties, p. 7.
2 Jesse Stay, interviuri telefonice, 23 iulie 2004, 16 martie 2005.
* Când Louie şi Phil au fost lăsaţi la vatră, programul complet era de
treizeci de misiuni. Mai târziu, numărul misiunilor a fost mărit.
3 W.F. Craven, J.L. Cate, The Army Air Forces in World War II, vol. XII,
Services Around the World, University of Chicago, Chicago, 1966, p. 482.
— 122 —