[Laura_Hillenbrand]_De_Neînvins

se spunea „Allen”; la unitate i se spunea „Phillips”.
Primul lucru pe care oamenii îl observau de regulă la
Phillips era că până atunci nu îl observaseră. Era atât de
retras, încât putea să stea mult timp într-o încăpere până să
bage cineva de seamă că se află acolo. Era mititel, cu picioare
scurte. Unii soldaţi îl numeau „Vârtejul nisipului” deoarece,
explica un pilot, „avea fundul foarte aproape de pământ”. 1
Din motive rămase necunoscute, pantalonii lui aveau un crac
vizibil mai scurt decât celălalt. Avea o figură drăguţă, plăcută
şi copilăroasă care trecea neobservată. Şi acest lucru
contribuia probabil la invizibilitatea lui, dar aportul cel mai
important îl avea tăcerea. Phillips era un bărbat prietenos şi,
judecând după scrisorile sale, un bun orator, însă prefera să
tacă. Puteai să-l laşi în mijlocul unei găşti vorbăreţe la o
petrecere, iar la sfârşitul serii putea pleca de acolo fără să fi
scos un cuvânt. Oamenii purtau conversaţii lungi cu el şi
abia târziu îşi dădeau seama că nu rostise nicio vorbă.
Dacă avea şi el o limită a răbdării, atunci aceasta nu a fost
niciodată atinsă. Trecea imperturbabil peste orice ordin
inexplicabil venit de la superiorii lui, peste orice prostie
făcută de inferiorii lui şi peste orice personalitate iritantă cu
care se putea confrunta în viaţa de ofiţer. Trata cu mult calm
şi cu o toleranţă flexibilă orice comportament agresiv. În
situaţii de criză, avea să afle Louie, Phillips îşi păstra sângele
rece.
Phillips avea o singură pasiune care îl consuma. Când a
intrat la facultate, tatăl lui luase în primire o altă parohie, la
Terre Haute. Sora lui Phillips i-a făcut cunoştinţă cu o fată
din corul bisericii, o studentă pe nume Cecile Perry, căreia i
se spunea Cecy. 2 Avea părul roşcat, faţa rotundă, era
optimistă, isteaţă şi avea un motan pe nume Chopper. Se
pregătea să devină profesoară. La balul de absolvire din Terre
Haute, Allen a sărutat-o pe Cecy. Era îndrăgostit până peste
1 Jesse Stay, interviu telefonic, 23 iulie 2004,16 martie 2005.
2 Karen Loomis, interviu telefonic, 17 noiembrie 2004; Monroe Bormann,
interviu telefonic, 7 iunie 2005; Phoebe Bormann, interviu telefonic, 7
iunie 2005; scrisorile lui Russell Phillips către Cecy Perry, 1941-1943.
— 88 —