12.02.2019 Views

[Laura_Hillenbrand]_De_Neînvins

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

de elefant” şi, o dată, un fel de piele umflată, misterioasă, pe<br />

care, după îndelungate deliberări, oamenii au identificat-o<br />

drept vagin de iapă. 1<br />

Ca şi la Ofuna, beri-beri şi alte boli care puteau fi prevenite<br />

stârneau la Omori adevărate epidemii. Întrucât porţiile de<br />

mâncare pentru bolnavii care nu puteau să muncească erau<br />

înjumătăţite, recuperarea era imposibilă. Oamenii erau<br />

chinuiţi de dizenterie – „dansul benjo” – şi înghiţeau bucăţi<br />

de cărbune sau beţe arse pentru a mai domoli cascada<br />

digestivă. Mulţi dintre prizonieri cântăreau sub 40 kg.<br />

Singurul lucru bun de la Omori, până în noiembrie 1943,<br />

era personalul de supraveghere, nici pe departe atât de crud<br />

precum acela de la Ofuna. Şi prizonierii de aici le dăduseră<br />

porecle gardienilor, precum „Rât de Porc”, „Găluşcuţa”, „Colţ<br />

de Ţap”, „Genghis Han” şi „Ziaristul Plimbăreţ”; un ofiţer<br />

amărât, scria prizonierul Lewis Bush, purta nişte pantaloni<br />

umflaţi şi „umbla de parcă era mereu grăbit să ajungă la<br />

toaletă”, ceea ce i-a atras porecla de „Locotenentul Rahat în<br />

Pantaloni”. 2 Existau şi câţiva gardieni agresivi şi unul sau doi<br />

de-a dreptul nebuni, dar mulţi dintre angajaţii lagărului erau<br />

prietenoşi. Restul erau indiferenţi, impuneau regulile cu<br />

pumnul, dar cel puţin ştiai la ce să te aştepţi. Ca trăsătură<br />

generală, Omori nu era celebră pentru violenţă. Când a venit<br />

Watanabe, toate acestea s-au schimbat.<br />

A venit cu bomboane şi ţigări pentru prizonieri. A zâmbit şi<br />

a purtat conversaţii plăcute, a făcut poze cu ofiţerii britanici<br />

şi a vorbit cu admiraţie despre America şi Marea Britanie.<br />

Zile la rând, nu a făcut niciun val. 3<br />

Într-o dimineaţă de duminică, Watanabe s-a apropiat de<br />

nişte prizonieri care se îngrămădiseră în uşa unei barăci. Un<br />

prizonier pe nume <strong>De</strong>rek Clarke a strigat „Împrăştierea!”, ca<br />

să-i facă loc. Cuvântul acela l-a făcut pe Watanabe să<br />

1 Martindale, op. cit., p. 120, Bush, op. cit., p. 159.<br />

2 Ernest O. Norquist, Our Paradise: A GI’s War Diary, Pearl-Win, Hancock,<br />

Wisconsin, 1989, p. 293; Bush, op. cit., p. 205.<br />

3 Wade, op. cit., pp. 103-105; Tom Wade, interviu telefonic, 2 ianuarie<br />

2005; Bush, op. cit., pp. 176-179.<br />

— 314 —

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!