[Laura_Hillenbrand]_De_Neînvins

De jos venea focul tras de apărarea antiaeriană, inclusiv de
tunuri ale căror proiectile explodau în schije de metal
ascuţite ca nişte lame şi care tăiau efectiv avionul. Ca să
poată scăpa de tirul antiaerianei şi de aviaţia inamică, piloţii
bombardierelor trebuiau să schimbe permanent direcţia şi
altitudinea. Dar când se lansau bombele, nu pilotul, ci
dispozitivul Norden dirija avionul, aşa că orice manevră de
evitare era imposibilă. La apropierea de ţintă, B-24 se afla
sub controlul acestui dispozitiv într-un interval care varia
între trei şi cinci minute; dispozitivele japoneze de ochire
aveau nevoie de mai puţin de 60 de secunde pentru a stabili
poziţia bombardierului. Cifrele îi favorizau pe japonezi. 1
În luptă, un bombardier reprezenta un risc şi pentru
celelalte bombardiere. Pentru a se feri de atacurile avioanelor
de luptă şi pentru a lovi ţinte înguste de pe insule, avioanele
trebuiau să se înghesuie unul în altul. În haosul luptei,
ajungeau să se ciocnească, trăgeau unul în celălalt sau mai
rău. Într-un incident, trei bombardiere B-24 care aveau
misiunea de a bombarda un port au zburat în formaţie
strânsă printr-un canion îngust, la 15 m deasupra solului,
sub tirul intens al artileriei. Când s-au lăsat deasupra
portului, vârful aripii din dreapta de la avionul pilotat de
locotenentul Robert Strong a lovit fereastra de la cabina
avionului aflat în dreapta lui, condus de locotenentul
Robinson. Din cauza coliziunii, avionul lui Strong a început
să se rotească spre stânga, ajungând sub avionul lui
Robinson tocmai în momentul în care acesta dădea drumul
unei bombe de 453 kg. Bomba s-a prăbuşit peste avionul lui
Strong şi, cu toate că nu a explodat, i-a perforat fuzelajul cu
o gaură de aproape 2 m 2 , după care a rămas blocată în
spatele mitraliorilor de la mijloc. Bombardierul lui Strong
aproape că s-a rupt în două, iar paraşuta bombei s-a
deschis, târând avionul în jos. 2 Membrii echipajului au tăiat
paraşuta şi au încercat să împingă bomba afară din avion,
1 Louies Zamperini, jurnal, 1 martie 1943.
2 Jesse Stay, interviuri telefonice, 23 iulie 2004, 16 martie 2005;
Cleveland, op. cit., pp. 130, 137, 181-182.
— 121 —