[Laura_Hillenbrand]_De_Neînvins

l prizonier între mitralieră şi barcă. Simţea firele acelea şi se
gândea: „Spaghete.” Erau o droaie de cabluri, sistemul
nervos al lui Green Hornet. Când se rupsese coada, cablurile
plesniseră şi se înfăşuraseră în jurul lui. A tras de ele, dar nu
a putut să se elibereze. Dorea cu disperare să respire, dar nu
putea.
În resturile carlingei, Phil se lupta să iasă. Când avionul a
lovit apa, el a fost aruncat în faţă şi s-a lovit de ceva cu
capul. Un val de apă a năvălit cu violenţă în cabină, iar
avionul l-a dus la fund. După întunericul din jurul lui, şi-a
dat seama că era departe de suprafaţă, ducându-se cu
fiecare clipă şi mai jos. I s-a părut că îl vede pe Cuppernell
ieşind cu trupul lui mare din avion. Phil a găsit ceea ce
credea că fusese fereastra de la cabină, care acum nu mai
avea geam. A pus piciorul pe ceva tare şi s-a împins prin
rama ferestrei afară din avion. A înotat spre suprafaţă,
văzând cum se apropie de lumină.
A ieşit la aer în mijlocul unui puzzle de bucăţele din avion.
Capul îi sângera, glezna şi un deget de la mână erau rupte. A
găsit o bucată din epavă care plutea, de vreun metru pătrat,
poate, şi s-a agăţat de ea. A început să se scufunde. Departe
pluteau două bărci de salvare. Nu era nimeni în ele.
Cuppernell nu se vedea nicăieri.
Jos, sub apă, Louie era încă blocat în avion, înfăşurat în
cabluri. S-a uitat în sus şi a văzut un corp care plutea încet.
Avionul se cufunda tot mai mult şi întregul univers se
îndepărta deasupra. Louie a simţit că încep să-i pocnească
urechile şi şi-a amintit ca prin ceaţă că la bazinul din
Redondo Beach constatase că urechile încep să-i pocnească
la o adâncime de 6 m. Întunericul îl înconjura din toate
părţile şi presiunea apei creştea tot mai mult. Se zbătea
inutil. S-a gândit: „Nicio speranţă.”
A simţit o durere bruscă, atroce, în frunte. Simţea că
începe să ameţească, că totul se înceţoşează, în timp ce
trăgea disperat de cabluri şi îşi încorda muşchii gâtului ca să
nu respire. Undeva, într-un loc îndepărtat al minţii lui,
apăruse certitudinea că acesta era sfârşitul. Şi-a pierdut
cunoştinţa.
— 168 —