[Laura_Hillenbrand]_De_Neînvins

spus mamei lui că se duce să viziteze mormântul unui
prieten, dar apoi şi-a luat deoparte sora mai mică, i-a zis că
trebuie să fugă şi a rugat-o să nu-i spună nimic mamei. Pe
când se pregătea să plece, sora i-a dat un pachet de cărţi de
joc, dintre acelea folosite pentru ghicitul viitorului.
Îmbrăcat în uniformă, dar cu însemnele smulse,
Mutsuhiro a umplut o valiză cu mâncare şi haine, s-a dus la
gară şi s-a suit în primul tren pe care l-a văzut, fără să-l
intereseze destinaţia. Spera că-l va duce într-un loc
îndepărtat, uitat de lume, însă trenul a ajuns la capătul
traseului după numai două localităţi, în metropola Kofu.
Mutsuhiro a coborât, s-a plimbat prin gară, apoi s-a întins
undeva şi a adormit.
Dimineaţa a hoinărit prin oraş. La un moment dat, a
trecut pe lângă un difuzor şi şi-a auzit numele enumerat
printre acelea ale altor ofiţeri căutaţi pentru crime de război.
Nu l-a surprins să afle că era căutat, totuşi a fost şocat să-şi
audă numele alături de al lui Tojo. 1 S-a gândit că, din
moment ce cazul lui era considerat comparabil cu al lui Tojo,
arestarea ar fi însemnat execuţie.
Şi-a jurat că nu va îngădui sub nicio formă să cadă în
mâinile americanilor. A decis să dispară pentru totdeauna.
*
Poliţia a început să-l caute pe Mutsuhiro cam în acelaşi
timp când acesta s-a decis să fugă. Deşi acum se supuneau
ordinelor foştilor inamici, poliţiştii japonezi au acţionat rapid
şi energic pentru a-i aresta pe suspecţii de crime de război.
Cazul Watanabe n-a constituit o excepţie. Negăsind nimic la
ultima lui adresă cunoscută, poliţiştii au mers la casa mamei
lui, în Kusakabe. Shizuka Watanabe le-a spus că fiul ei
fusese pe acolo, dar plecase cu trei zile în urmă. Shizuka le-a
sugerat că era posibil să caute adăpost la Michiko, sora lui,
care locuia în Tokio. A mai spus că ea însăşi o va vizita în
curând pe Michiko şi că, dacă îl va găsi acolo pe Mutsuhiro,
1 Ibidem.
— 456 —