[Laura_Hillenbrand]_De_Neînvins

Sylvia avea o surpriză pentru Louie. Lynn Moody, cea carei
transcrisese mesajul, aranjase ca o înregistrare a acestuia
să-i fie expediată familiei Zamperini. Iar familia ţinea acel
disc la loc de cinste întrucât le oferise dovada că Louie trăia.
Neştiind nimic despre circumstanţele în care fusese
înregistrat mesajul, Sylvia era nerăbdătoare să i-l arate
fratelui, aşa că l-a pornit într-un moment în care Louie stătea
relaxat şi vesel. Discul a început imediat să-şi cearnă
mesajul.
Louie a ţipat pe neaşteptate. Sylvia s-a întors şi l-a văzut
tremurând violent şi zbierând:
— Opreşte-l! Opreşte-l! Nu mai rezist!
Sylvia a sărit în picioare în timp ce Louie blestema vocea,
răcnind ceva despre prizonierii folosiţi în propagandă. Sora
lui a ridicat discul şi Louie a urlat la ea să-l spargă. Sylvia l-a
spart şi l-a aruncat. 1
Louie a amuţit; tremura din tot corpul. Familia îl privea
îngrozită.
Louie a suit la etaj şi s-a întins pe patul lui vechi. Când a
adormit în cele din urmă, Pasărea l-a urmat în vise. 2
Pasărea s-a aflat în gândurile multor oameni în acea
toamnă. Pe vapoare ce andocau în Yokohama, în corturi din
Manila şi în spitalele din ţară, foşti prizonieri de război îşi
povesteau întâmplările. Anchetatorii care culegeau dovezi
pentru acuzarea criminalilor de război îi ascultau pe oamenii
ce istoriseau abuzuri şi atrocităţi care depăşeau limita
credibilului. Pe măsură ce relatările se confirmau, din nou şi
din nou, a devenit clar că faptele povestite fuseseră la
ordinea zilei în lagărele din întregul imperiu japonez. Interviu
după interviu, foştii prizonieri de război menţionau acelaşi
nume: Mutsuhiro Watanabe. Când Wade a scris numele
respectiv pe declaraţia sa, anchetatorul a exclamat:
— Acelaşi Watanabe? Până acum avem destule dovezi ca
să-l spânzurăm de şase ori!
1 Sylvia Flammer, interviuri telefonice, 25, 27 octombrie 2004.
2 Louis Zamperini, interviu telefonic.
— 454 —