[Laura_Hillenbrand]_De_Neînvins

măcar un singur copac. Louie s-a întrebat multă vreme dacă
bunul Kawamura murise acolo.
Cineva i-a spus lui Louie că pe insulă se mai află totuşi un
singur copac. 1 Louie şi persoana respectivă au împrumutat
un jeep şi au mers să-l vadă. Privind acel copac solitar de pe
Kwajalein, ştiindu-se cu stomacul sătul, fiind sigur că nu
mai există nimeni care să-l lege la ochi sau să-l bată, Louie s-
a simţit ca într-un vis frumos.
Louie şi-a continuat călătoria, ajungând în Hawaii. Văzând
în ce stare se găseau prizonierii de război, autorităţile
americane au decis să-i spitalizeze practic pe toţi. 2 Louie a
fost internat într-un spital din Honolulu şi a descoperit că stă
în acelaşi salon cu Fred Garrett. Era pentru prima dată,
după multă vreme, când Louie dormea într-un pat cu saltea
şi aşternuturi. I s-a dat o uniformă nouă şi tresele de
căpitan; fusese avansat în perioada de detenţie, la fel ca
majoritatea militarilor capturaţi. Probându-şi hainele noi,
Louie şi-a pus deoparte cămaşa lui dragă de muselină. Apoi a
plecat în oraş, unde şi-a adus aminte de cămaşă, s-a întors
s-o ia, dar cineva i-o aruncase. A simţit că i se rupe inima de
tristeţe. 3
Louie şi Fred au plecat în oraş. Aproape toţi aceia care le
ieşeau în drum voiau să-i ducă undeva, să le dea de
mâncare, să le ofere de băut. Pe plajă, cei doi s-au dat în
spectacol atunci când Fred, simţindu-se emasculat de faptul
că stârnea mila cu piciorul lui amputat, şi-a aruncat cârjele,
s-a apropiat de Louie ţopăind şi s-a repezit asupra lui. Lupta
a atras o mulţime de oameni, scandalizaţi de faptul că un
militar perfect sănătos s-a gândit să ia la bătaie un biet
infirm. Umblând hai-hui prin Hawaii, îmbătându-se, luânduse
la harţă cu Fred, Louie nu s-a mai gândit la război. „Îmi
spuneam doar că fusesem pustiit şi că acum îmi iau revanşa,
umplându-mă până la refuz”, avea să povestească el mai
1 Ibidem.
2 Bernard M. Cohen şi Maurice Z. Cooper, A Follow-up Study of World War
II Prisoners of War, Government Printing Office, Washington, D.C., 1955,
p. 40.
3 Louis Zamperini, interviu telefonic.
— 448 —