[Laura_Hillenbrand]_De_Neînvins

Roşie, pe care le-a îngropat sub baraca lui. Descoperindu-i
ascunzătoarea, gardienii l-au închis într-o celulă. Mansfield a
evadat, a furat alte 16 pachete, pe care le-a adus în celula sa.
Le-a ascuns într-un fel de compartiment secret, confecţionat
de el însuşi. Pe uşa compartimentului respectiv a scris un
mesaj, destinat celorlalţi prizonieri de război: „Mâncare.
Serviţi-vă. Ridicaţi aici.” Prins din nou, a fost legat de un
copac şi lăsat să stea în zăpadă fără mâncare şi fără apă. Era
îmbrăcat doar în pijama. A fost bătut crunt. Cineva a
declarat că ar fi stat legat de copac timp de zece zile. Într-o
noapte, când se întorcea de la benjo, Louie l-a văzut pe
translatorul lagărului, Yukichi Kano, stând în genunchi
lângă Mansfield şi învelindu-l cu o pătură. A doua zi, în zori,
pătura dispăruse înainte ca Pasărea să-şi facă apariţia. În
cele din urmă, Mansfield a fost dezlegat şi dus într-un
penitenciar pentru civili, unde i-a mers mult mai bine. 1
Una dintre urmările pozitive ale întregii situaţii a fost aceea
că, în depozitul în care pătrunsese, Mansfield a descoperit şi
o ladă cu recuzită de teatru, care purta însemnele Crucii
Roşii. Le-a povestit şi altor prizonieri despre lada respectivă
şi a venit cu ideea de a organiza cu toţii o reprezentaţie de
Crăciun, care le-ar fi crescut moralul. Prizonierii s-au
asigurat că au aprobarea Păsării, măgulindu-l şi numindu-l
„maestru de ceremonii”. De asemenea, au avut grijă să-i ofere
„tronul” din faţa „scenei”, adică grupul sanitar, în care căzile
au fost acoperite cu scânduri din lemn pentru a încropi o
scenă. Deţinuţii s-au decis să prezinte o producţie muzicală
inspirată din povestea Cenuşăresei, pe texte elaborate de un
prizonier de război britanic. Frank Tinker şi-a pus în valoare
talentul de interpret de operă jucând rolul Prinţului Leander
din Pantoland. Rolul zânei a fost interpretat de un britanic
din sud-estul Angliei, care a purtat colanţi şi tutu. Printre
personaje se numărau Lady Dia Ree şi Lady Gono Ree.
Pentru Louie, acela a fost cel mai distractiv spectacol pe care
1 Martindale, op. cit., pp. 122-123; Norquist, op. cit., pp. 287-288; Wade,
op. cit., pp. 137-138; Robert Martindale, interviu telefonic, 2 ianuarie
2005.
— 363 —