21.03.2013 Views

LudovicoBertonioMuchosCambios

LudovicoBertonioMuchosCambios

LudovicoBertonioMuchosCambios

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

98 Ludovico Bertonio<br />

Barba la quijada. Tiranqayu.<br />

Barbacoa. Kawitu. + Hacerlo: kawituchaña.<br />

Bárbara gente. Puruma jaqinaka, jani jaqiru maluta,<br />

jani mayquni.<br />

Bárbaramente hablar. Jamqhu arusiña, japhalla vel<br />

jaxllutha arusiña.<br />

Barbechar, arar. Qhulliña. Vide supra: arar.<br />

Barbechar la chácara el primer año después de<br />

casados, juntándose para ello los parientes de<br />

ambas partes. Marmimpi qhullijasiña,<br />

qhullithaptaña. Vide: qhu-. no. 2. dónde se hallarán<br />

muchos modos tocantes a este vocablo.<br />

Barbecho. Qhullita, qhullini.<br />

Barca o barco. Wampu.<br />

Barda de la pared. Kuraya. + Hacerla: Kurayaña vel<br />

kurayachaña. + Saltarla: sarakipaña, thuqukipaña,<br />

chillqikipaña.<br />

Barjulera talega. Wäqa.<br />

Barquero que hace barcos. Wampu kamana, wampu<br />

luriri wakiyiri.<br />

Barquero. Vide: arráez.<br />

Barquinazo. T'alaxtusnuña, tinkit'aña. + Dar<br />

barquinazo: t'alaxtusnuña, p'allchaxtusnuña,<br />

putuxnuqtaña, p'utuxtusnuña, tinkit'aña.<br />

Barra de plata. Qullqi tika.<br />

Barranca. Qullu patarana vel pata pata, quliu quliu,<br />

jaqhi jaqhi.<br />

Barraco. Khuchi jañachu vel khuchi urqu.<br />

Barrenar. Phalajaña, p'iyajaña. Vide: agujerear y pha-<br />

n: 2 ku- no. 4.<br />

Barrena. P'iyaña, kulajaña.<br />

Barreno. Agujero. P'iya.<br />

Barrer. Vide: varrer.<br />

Barrer. Pichaña. Vide: phi, y también limpiar.<br />

Barrer el suelo arrastrando el vestido:<br />

Llump'inaqaña vel qaychunaqaña.<br />

Barrera. Punqu chakjata, äjata.<br />

Barreta. Idem: barreto. Wiri.<br />

Barreteado. Vide: listado.<br />

Barriga. Puraka. + Echarse barriga arriba:<br />

laqhamphaxstata ikinuqaña. + Echarse barriga<br />

abajo: llawllitaña. + Dormir así: llawllitatata ikiña.<br />

Barrigón. Puraka qatati, purakaxtara, puraka t'iqi,<br />

puraka wayu.<br />

Barrigudo. Idem: Barrigón.<br />

Barrilico o redomita de barro. Sañu p'uñu. Vide:<br />

redoma.<br />

Barro. Ñiq'i. + Hacerle, ñiq'ichaña.<br />

Barro colorado. P'arp'a. + Llevar barro: lankhana. +<br />

Sacarle: llawchusuña, lankhusuña vel lakhusuña. +<br />

Echarle: ñiq'inchaña. + Darle a otro: lankharpäña,<br />

llawch'irpäña. + Amasarle con las manos: q'apina,<br />

ñatuña. + Con los pies: takiña. + Labrarle: sañu<br />

luraña.<br />

Barro sin tolondrones, muy blanco. Llink'i ñiq'i.<br />

Barros o granillos del rostro con alguna materia.<br />

Much'a. + Salir al rostro: ajanuru much'i. Todo<br />

lleno de barros: much'axtara.<br />

Barruntar que otro hizo algo. Jupaxa luracni sasin<br />

sña. Idem: chuymajana khiti aka luri sasin<br />

jamut'aña.<br />

Bascas que provocan a vómito. Chuyma<br />

llujuthaltaña. + Tenerlas: chuyma llujuthaltitu,<br />

kiwkuthaltitu; jaxrusu jaxruntaña. Vide: revolverse.<br />

Bastardo. Jathjata, isuwalla.<br />

Basta ya. Sap'awa, jiskiwa vel purisiwa, purítawa.<br />

Bastar y sobrar. Ukasa inampiwa. + No basta: pisiwa<br />

jani jukhatakikiti, mämpitakiwa.<br />

Basta ya. Jukhaki phanaña vel jukhatakikiwa.<br />

Basta ya? preguntando. ¿Sap'ati? ¿Jukhati?<br />

Jukhatakikiti.<br />

Bastecer la casa de comida. Utankiritaki manq'a<br />

waqipaki imasiña. Y así de otras cosas.<br />

Bastimento de comida. Manq'a illa. + Guardarle:<br />

illachasiña.<br />

Bastimento o matalotaje. Ququ. + Aparejarle:<br />

ququchasiña, ququ yampaqasiña, yampasiña.<br />

Bastón o Bordón. Thujru.<br />

Basura. Vide: basura.<br />

Basura. T'una.<br />

Bajel o embarcación. Wampu.<br />

Batalla. Awqasiña. + Darla: awqasiri, chhukukataña.<br />

+ Representarla: intusiña, mathuqasiña,<br />

mullmaqasiña.<br />

Batallar, pelear. Awqasiña.<br />

Batata, camote. Apichu.<br />

Batacazo. Vide: barquinazo.<br />

Batea. Idem: Patea.<br />

Batea de calabaza. Mati.<br />

Batería como la que hay entrando y saliendo<br />

mucha gente. Aywisu, aywintaña, chhukusu<br />

chhukuntaña. + Dar batería a alguno con pedirle<br />

inoportunamente: jitäniwkuwaña. + Entrando y<br />

saliendo muchos: tanqajasiña, chhuchhusiña.<br />

Batir hierro, plata &c. Liq'iña.<br />

Batir adelgazando. Sillp'ichaña.<br />

Batir el mar en alguna peña o muralla. Uxikataña,<br />

jumpuxkataña, jumpuxkattaña.<br />

Batihoja. Chuqi sillp'ichiri.<br />

Batir huevos y cosas así. Kaywiña, jiruña.<br />

Batir las alas los pájaros. Japhaxjaphaxtaña.<br />

Batirlas así para coger algo sin volar aparte

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!