LudovicoBertonioMuchosCambios
LudovicoBertonioMuchosCambios
LudovicoBertonioMuchosCambios
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
280 Ludovico Bertonio<br />
Solo, único. Maynijta, mäjta vel sapajta.<br />
Solo sin compañía. Sapaki.<br />
Solo uno de dos o tres, &c. Maynipa.<br />
Solo sin gente. Tantataki vel ch'intata, ch'ijita, chuñita,<br />
q'araxtata, wasara, suruwaña.<br />
Solitario que gusta de andar siempre solo. Jaqhaxta<br />
jaqi, sapaxtaki saranaqiri.<br />
Solitario, ermitaño. Sapaxta utkiri.<br />
Sollozar. Jayintaña, khikhintaña.<br />
Sollozar muy recio. Q'anq'alliña.<br />
Solsticio de diciembre. Willka kuti.<br />
Soltar, dejar. Antutaña, jarajaña.<br />
Soltar la voz. Kunka antutaña vel antutxaña.<br />
Soltar la risa sin querer. Laru antutkataña,<br />
phakusuña, larusuña, larutataña.<br />
Soltar el agua represada. Patarpäña.<br />
Soltar la ira. Q'apisi phakususiña vel phullusiña.<br />
Soltar al esclavo dándole libertad. Paqumatha<br />
antutaña vel chuyma ma kamama saña vel chuypa<br />
qamapha saña.<br />
Soltarse la mula maneada. Thu kullusnuña,<br />
ätusnuña, p'ilixtusnuña yarutusnuña.<br />
Soltarse lo que está atado. Jaraxtaña, jaraxnuqtaña.<br />
Soltarse el agua. Patawaqtaña.<br />
Soltarse la sangra después de la sangría. Wila<br />
phalli, paqtawaqti, &c.<br />
Soltar la deuda. Manu pampachaña vel uksakipa<br />
saña.<br />
Soltarse rompiéndose o quebrándose algo.<br />
T'akhutusnuña.<br />
Soltarse en hablar el que va aprendiendo. Aru<br />
jakikipaña, yatikipaña.<br />
Soltera. Marmijta, casaramä, casaranawi, siruki<br />
marmi.<br />
Soltero ya de días. Wasa, wasa kunani, chacha siruki.<br />
Soltero no casado. Chachajta, casaramä, casaranawi.<br />
Sombra. Ch'iwu. + Hacerla: ch'iwuxataña,<br />
ch'iwukipaña. + Hacerla con algo causándola:<br />
ch'iwuxatäña, chiwukipäña. + Hacerla por mucho<br />
tiempo: ch'iwujasiña, + Hacerla en partes y en<br />
otras no: ch'iwunaqaña. + Hacerse sombra así<br />
mismo con algo: ch'iwujäsiña, ch'iwuxat'äsiña.<br />
Sombrero. Tanka. Somprero.<br />
Sombrero de grande falda. Jarp'a vel kallara tanka.<br />
Somero. Alaxachi, alaxa. + Arar así: alaxachiki<br />
qulliña. )( Aliki qulliña<br />
Someramente. Alaxachiki.<br />
Sometico. Qhacha, qhachasiri, ipa wawsa, q'iwsa. Es<br />
propiamente el paciente en este gravísimo pecado.<br />
Sonar la voz, la campana, los instrumentos<br />
músicos, &c. Aruña arusuña, isapasiña, jilusuña.<br />
Sonar el vestido de seda. Isi chhux chhuxti,<br />
chhuxu chhuxu.<br />
Sonar el viento. Thä jisq'i.<br />
Sonar la campana. Jachaña.<br />
Sonar la campanilla o esquilón. Chilin chilintaña,<br />
chin chintaña.<br />
Sonarse las narices. Jurma qinsarpäña, qinsusuña.<br />
Sonsacar. Vide: engañar.<br />
Soñar. Samkana. 3 -ki<br />
Soñar sueño que dicen es señal que conviene dejar<br />
la ida. Qullu samkaña. Es superstición.<br />
Soñar que cayó en el agua, que mató, que pecó, &c.<br />
Samkana umaru jalantaña, jiwayaña, &c.<br />
Soñar malo o buen sueño. Yanqhataki, jiskitaki<br />
samkaña. No hay que hacer caso de ello.<br />
Soñada cosa. Samka yaki.<br />
Sopa. Idem: allpi t'ant'a. + Hacerla: t'ant'a allpichaña<br />
vel allpitatäña.<br />
Soplar el viento. Thäña vel tha wayri, de -aña.<br />
Soplar todo un día. Thälaña.<br />
Soplar con la boca. Phusaña.<br />
Soplar para encender. Phustataña.<br />
Soplar o matar la candela. Phusjaña jiwäña, jint'äña.<br />
Soplar los fuelles. Thä nukhuña, fuelles aputaña.<br />
Soplar el polvo. Phusarpäña.<br />
Soplarle sacándolo. Phususuña.<br />
Soplar al oído, aconsejar mal. Samakipaña, aru<br />
churaña.<br />
Sorber. Juchhaña. Juchhusuña.<br />
Sorberlo todo. Juchhusuña.<br />
Sorber un poco. Juchharaña.<br />
Sordo. Uqhara. + Hacer del sordo: uqharachasiña. Y<br />
si es para con otro: uqharachasirapiña.<br />
Sordo pero no del todo. Jakha, Idem: jakhata, wakita<br />
uqharaki.<br />
Sordera. Uqhara kankaña.<br />
Sosegarse el corazón. Chuyma t'alaxti, t'arphuti,<br />
t'arphunuqi vel manuqi.<br />
Sosegar a otro. Chuyma t'alaxtäña.<br />
Sosegado estar. Llamp'unuqaña, manuqaña,<br />
inawanuqaña. 3 -qi.<br />
Sosegado estar todo, haber mucho silencio.<br />
Ch'ujtataki, ch'intataki.<br />
Sosobra para el que come. Llip'u llip'uru manq'aña.<br />
+ Tenerla: llip'u llip'uru, ati atiru manq'aña. +<br />
Darla: manq'aña.<br />
Sospechar que uno hurtó, pecó, &c. Inaxa<br />
luntatachi, juchachasichi sana vel nantha luntati,<br />
juchachasi vel luntata, wachuchuqa tumpaña.<br />
Sospecha. Chuymana tumpaña. + Darla de sí:<br />
tumpäsiña.