21.03.2013 Views

LudovicoBertonioMuchosCambios

LudovicoBertonioMuchosCambios

LudovicoBertonioMuchosCambios

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Vocabulario de la Lengua Aymara 157<br />

Emborracharse hasta perder el juicio. Chuyma<br />

chhaqhañakama machaña. Vide: umaña y beber.<br />

Emborrachar a otro. Machäña, machjäña, umjäña.<br />

Emborrachar a otro hasta que se vaya cayendo.<br />

Jamillujaña.<br />

Embravecerse el león. Qhultuña.<br />

Embravecerse el hombre. Q'apisi qhultuña,<br />

japllasiña, waruptaña, jalutaña, titipumaki<br />

qhultuña, uriptaña.<br />

Embravecerse muchos contra uno. Uxikataña,<br />

uxithapiña.<br />

Embravecerse la bestia. Uriptaña, waruptaña.<br />

Embotado o boto. Turu.<br />

Embotarse al filo. Turuptaña.<br />

Embotar. Turuchaña.<br />

Embudo. Wantaña, juluña.<br />

Embutir las cajas, &c. Phut'iru sak'intaña, tilantaña.<br />

Emendar. Vida: Enmendar.<br />

Emienda. Vide: Enmienda.<br />

Empacado carnero o persona que no quiere<br />

levantarse por mucho que le digan. Añachayu,<br />

jach'a chuyma.<br />

Empacarse así. Añaptaña, &c.<br />

Empadronar. Qillqantaña, jusq'uña, jusq'untaña.<br />

Empadronarse. Qillqantäsiña, jusq'uwasiña.<br />

Empadronado. Qillqata, jusq'uta.<br />

Empalar. Lawaru, sawuru jununtaña, sukuntaña,<br />

apantaña.<br />

Empalagar la comida. Vide: enfadar.<br />

Empanada. Idem: vel impanatu.<br />

Empapar un trapo en el agua para agotarla. Uma<br />

lankusuña.<br />

Empaparse el vestido de agua. Isi jallpichitu, isi<br />

jallpikiña, isiru uma ch'uwantitu.<br />

Empaparse la tierra cuando llueve. Jallutha uraqi<br />

asanaqti vel jinijnaqti.<br />

Empaparse o embeberse el agua en la arena, &c.<br />

T'axjrantaña.<br />

Emparedarse. Liqisiña, pirqat'asiña, atisiña.<br />

Emparedar. Pirqt'aña, liqit'aña.<br />

Emparejar. Vide: ajustar.<br />

Emparejar los manojos por las puntas golpeando.<br />

Thalat'aña, chuqut'aña, jusq'uthapiña, uywithapiña.<br />

Emparentado. Qullqa, qullqachata.<br />

Emparentarse, la mujer casandose. Jaysaña, -ru vel<br />

jaynuyasiña.<br />

Emparentarse al varón. Marmiyasiña, casarasiña, es<br />

común.<br />

Empezar. Vide: comenzar.<br />

Empezar a obscurecerse. Thamikipaña, laxakipaña,<br />

añublandose el tiempo o anocheciendo.<br />

Empedernido, obstinado. Qala, qalawijata, qala<br />

chuymani.<br />

Empedernido de frío. Chullunkä vel lalina.<br />

Empedrar. Qalana jant'akuña. + Y si es con guijarros:<br />

jayu jayuna sataña. + Con cascajo: ch'ixullana<br />

jarphit'aña, jant'akuña.<br />

Empeñar. Prenda churaña vel prendat'aña.<br />

Empeñada, cosa dada en prenda. Perenda katuta.<br />

Empeñado, adeudado. Manuxtara.<br />

Empeorar el enfermo. Yanqhachaña, yanqhakiptaña,<br />

maychxaña, mämpichaña, juk'ampichaña,<br />

junt'uchjaña. Idem: usu maycha apaxatti, puri, &c.<br />

Emperezar. Qillasiña, jayrasiña.<br />

Emperador. Idem: jach'a apu.<br />

Emperatriz. Jach'a t'alla.<br />

Empeine. Mat'a usu + Tenerlos: mat'a usuña + Lleno<br />

de ellos: mat'axtara.<br />

Empeine, parte superior del pie. Kayu mamani.<br />

Empinarse la bestia. Pä charana säkaña, säkxaña.<br />

Empinar, levantar en alto. Aläru sät'äña, ätuña.<br />

Empinarse en las puntas de los pies. Phapallina vel<br />

silluna säkaña. 3. -ki.<br />

Emplastarse de lodo. Niq'i chasiña.<br />

Emplastarse de sangre. Wilachasiña. Y así de otras<br />

cosas.<br />

Emplastar. Niq'ichaña, &c.<br />

Emplasto. Qulla vel jampi. + Ponersele: qullana<br />

apaxatasiña.<br />

Emplasto para lamparones. Mak'aya.<br />

Emplasto de cardenillo. Q'upajiri.<br />

Emplastado de lodo. Ñiq'ixtara. Y así de otras cosas.<br />

Emplumarse como avestruz. Surichasiña.<br />

Emplumecer. Vide: Nacer, crecer.<br />

Empobrecer. Wajchamukuña, wajchaxaña,<br />

wawqixaña, pisiptxaña, phintaptxaña, &c.<br />

Empobrecer mucho. Pankunaqxaña, thäwijaña,<br />

wajchamukutaña.<br />

Empollarse. Vide: pollito.<br />

Empreñarse. Japhit'aña vel japhixaña, &c.<br />

Empreñar. Japhit'aña, &c.<br />

Emponzoñar. Qullana jiwäña vel usuchaña.<br />

Emprenderse el fuego. Nakhathapiña vel<br />

ninachasiña, -ru.<br />

Emprestar. Vide: prestar.<br />

Empréstito. Manuni, manutaki churawi.<br />

Empuñar la espada. Katujasiña.<br />

Empuñadura de la espada. Es para ch'unch'u vel<br />

katuña.<br />

Empujar. Vide: rempujar.<br />

Empujón. Vide: rempujón.<br />

Enajenar. Antutkataña, antutkatasxaña.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!