21.03.2013 Views

LudovicoBertonioMuchosCambios

LudovicoBertonioMuchosCambios

LudovicoBertonioMuchosCambios

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

108 Ludovico Bertonio<br />

Calentura cotidiana. Urunkuna puriri phuti. +<br />

Terciana: paya urutha puriri vel maykipa urunaki. +<br />

Cuartana: pusi urutha pusi urutha puriri.<br />

Calentar. Junt'uchaña, juxsachaña. + Si es poco:<br />

q'uñichaña vel llapichaña.<br />

Calentar las papas fiambres. Qhati kankaña.<br />

Calentadas así. Qhati kanka, wak'i.<br />

Calentarse a la lumbre. Nina phichasiña, juxsaptaña.<br />

Calentarse a la brasa. Sansa phichasiña.<br />

Calentarse al sol. Lupi chapinkasina, juxsaptaña vel<br />

lupina juxsaptäsiña.<br />

Calentarse en la cama dos, estando el uno a la<br />

cabecera y el otro a los pies de la cama.<br />

Wat'ajasiña vel wat'athaptaña.<br />

Calentarse o entibiarse el agua y otras cosas.<br />

Juxsaptaña, llaphiptaña, q'uñiptaña.<br />

Caliente moderado. Llaphiki, &c.<br />

Caliente mucho. Junt'u, wallaqita.<br />

Caliente mucho que abrasa. Pari vel junt'u.<br />

Caliente. Juxsa, phuti, q'uñi, jumpi uta vel uraqi.<br />

Caliz. Idem: caliza.<br />

Calma. Qutaña q'aytiñapa, llamp'uñapa. + Haber<br />

calma: q'aytikakixaña.<br />

Calma del aire. Thä t'arphunuqi, llamp'unuqi.<br />

Calma de calor. Qanqarpu. + Estar calmado: nina vel<br />

lupiqanqarputu, qhatikipitu.<br />

Calor del sol. Lupi. + Del fuego Idem: vel ninana<br />

junt'upa. + Haber calor del sol: lupiña y del fuego:<br />

qanqarpuña. + Hacer grande calor o bochorno:<br />

ancha qanqarpu.<br />

Calor natural. Janchina jani apartiri junt'upa.<br />

Calpiste. Mayordomo de hacienda. Awkichu vel<br />

mayordomo.<br />

Calva. Q'ara p'iq'iña, ulluma, q'uma, p'axra.<br />

Calvo. Q'ara p'rq'iñani vel p'iq'iña q'ara. + Hacerse<br />

calvo: p'iq'iña q'araxaña. 3 -xi.<br />

Calumnia. Yanqharu katuña.<br />

Calumniador. Yanqharu katukamana.<br />

Caluroso. Phutijiri.<br />

Caluroso estar. Phutijitu, phutututu.<br />

Callar. Amukaña, amukiña. Idem: amukt'aña.<br />

Callar haciéndose fuerza para no hablar. Aru<br />

mukhusiña.<br />

Callar como muerto. Aru ch'ujtaña, lakha<br />

chikthapiña. Idem: ch'ukuthapiña.<br />

Callar de miedo o vergüenza. Mulla apitu, mulla<br />

phallitu.<br />

Callar quedando asombrado o atónito.<br />

Iratakakixaña. 3 -xi<br />

Callado que sufre malas palabras. Aru muturi vel<br />

mutusiri.<br />

Callado que todo lo juzga sin decir nada. Amuli<br />

manqhini.<br />

Callado, modesto. Kasikiri jaqi. )( Su contrario:<br />

khurkhu jaqi.<br />

Calle derecha. Chiqa calle. + Sin salida: uqhat'ata. +<br />

Ancha, jakhanka. + Angosta: k'ullk'u, juch'usa. +<br />

Larga: jaya, jach'a. + Tuerta: q'inq'u q'inq'u, &c. Ir<br />

calle arriba: calle amputaru maña. + Ir calle abajo:<br />

calle aynacharu mantaña.<br />

Callejear. Calle tumaña, calle calle pasiynaqaña.<br />

Callejero. Calle calle tumiri, calle calle tumakamana.<br />

Callo duro de las manos o pies. Mathi. + Salir o<br />

hacerse callos así: mathiptitu.<br />

Callo en las manos o pies, como vejiga. Luq'a. +<br />

Hacerse: luq'aptitu, luq'aphallartu. Vide: lu no. 2.<br />

Callos. Vide: tripicallos.<br />

Cama. Ikiña. + Lugar donde se hace la cama: ikiyawi.<br />

+ Hacer la cama: ikiña jant'akuña.<br />

Cama de la honda. Paki, k'ili.<br />

Cámara o celda. Uta.<br />

Cámara donde duermen. Ikiyawi.<br />

Cámara, excrementos. Jama. + Hacer cámara:<br />

jamaraña vel wanuraña.<br />

Cámara de enfermedad o purga. Wich'u. +<br />

Hacerlas: wich'uña, wich'uruña. + Tenerlas de<br />

ordinario: wich'uñaña.<br />

Cámara de sangre. Wilawich'u, wilaparka.<br />

Cambiar. Lantisiña, turkasiña.<br />

Cambio. Lantisiña.<br />

Cambiar, permutar, curato o parroquia.<br />

Lantikipasiña, lantikipasxaña, lantisiña.<br />

Cambiador, banquero. Lantisiri, lantikipasiri,<br />

lantikipakamana.<br />

Cambiador de plata. Qullqi lantikipakamana. + De<br />

oro: chuqi lantikipakamana.<br />

Camellones. Suka. + Hacerlos: sukaña<br />

Camellones pequeños. Ch'uru, Idem: phut'u suka.<br />

Caminar. Saraña. Vide: andar.<br />

Caminar hacia atrás. Ch'inaru ch'inaru saraña. +<br />

Hacia adelante: nayraru nayraru saraña. Vide:<br />

andar, donde se hallarán otros muchos modos.<br />

Caminar parándose a menudo. Sänaqaña, 3 -qi.<br />

Caminar sin cansarse. Qarijäki saraña.<br />

Caminar con la fresca. Vide: andar.<br />

Caminar los niños, comenzar a hacer pepinos.<br />

Juniña.<br />

Caminar dando vaivenes con la cabeza. K'aywäsa<br />

saraña<br />

Caminar varias tierras. Marka marka, sü sü tumaña.<br />

Caminar todo el día. Qamana uru vel t'ut'u uru<br />

saraña. + Toda la noche: qamana vel t'ut'u anima.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!