21.03.2013 Views

LudovicoBertonioMuchosCambios

LudovicoBertonioMuchosCambios

LudovicoBertonioMuchosCambios

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Vocabulario de la Lengua Aymara 243<br />

indios: chakuna. + Con halcón: mamanina<br />

katuwaña.<br />

Perdonar al culpado. Pampachaña.<br />

Perdonar la deuda. Manu pampachaña,<br />

antutarapixaña, jani churxitajati saña.<br />

Perdonar tres o cuatro ducados al que debe diez.<br />

Tunkatha pusi kimsa jithirärapixaña vel<br />

pampachaña.<br />

Perdonar la vida al condenado a muerte. Jakäña vel<br />

jakama saña.<br />

Perdonar al enemigo o la injuria. Dios yatipha,<br />

janiskunapha saña vel pampachaña.<br />

Perdón general. Taqipacha, thapapacha pampachaña.<br />

+ Alcanzar perdón de la culpa: jucha<br />

pampachasiña, pampachitu.<br />

Perdones. Vide: indulgencias.<br />

Perdurable. Wiñaya. Vide: eterno.<br />

Parecer, morir todos. Taqitukuña, wañaña, jiwt'aña.<br />

Perecer de hambre. Manq'aña. Idem: mallimpitha<br />

awtijata jiwaña.<br />

Perecer de sed. Umatha wañijata jiwaña. Vide:<br />

acabarse.<br />

Perecedera cosa. Jamk'aki tukusiri, ch'iwu urpuki,<br />

awti qinayaki, jiwq'i chaqhulasinajamaki chaqiri,<br />

tumawi wayraki, k'usa tumaki.<br />

Peregrinar. Jaya tumaña.<br />

Peregrino. Idem: vel marka marka tumiri,<br />

santonakana ch'akhapa jamp'atina layku vel<br />

indulgencia layku, &c.<br />

Peregrino forastero. Sariri Jaqi.<br />

Peregrino que hospeda en casa ajena. Qurpa. +<br />

Hospedarle: qurpachaña.<br />

Peregrina cosa. Jani ulljata yä.<br />

Peregrina cosa excelente. Anchaki, qullana yäki.<br />

Perezoso. Jayra, qilla, samp'a, qimara, thujsa, jiwq'ita,<br />

jiwata, jiqhalla, amaya, qamaqi anu llawlli,<br />

ikikamana, ixi, lip'ichi, qulayu, q'uya, asnsa,<br />

winkusqalla. Unos son más ordinarios que otros.<br />

Vide: flojo, donde se hallarán algunos otros<br />

sinónimos.<br />

Pereza: jayrakankaña, qillaka'nkaña, &c. Añadiendo<br />

-kankaña, a los nombres susodichos.<br />

Perezosamente. Jayrajaki, qillajaki, &c. Añadiendo<br />

-jaki, a los mismos nombres.<br />

Perfeccionar. Jiskipa kamaru puräña.<br />

Perfeccionarse cada día más en la virtud. Uruthama<br />

mämpi jiski chuymani tukuña, jiskikankañana<br />

jilaña.<br />

Perfecto. Jiskipacha, chiqana qullana pacha. Y pueden<br />

añadirse otros nombres particulares, según fuere la<br />

perfección.<br />

Perfección. Qullana pachakankaña<br />

Perfectísimamente. Ukakamaki vel qullana kamaki.<br />

Perfumar. Muxsa thujsäña, muxsa jiwq'aña,<br />

inciensona isturaqina, &c.<br />

Perfumar con mal olor. Yanqha vel jaru thujsäña, &c.<br />

Periquito, papagayo chico y verde. K'alla k'alla.<br />

Perjurarse. Falso suraña vel karisisina vel k'ari<br />

arumpi suraña.<br />

Perjuro. Falso suriri vel k'arisiñampi suriri.<br />

Perlesía. Chhujchu, kusupi. Vide: temblar.<br />

Permanecer virgen, bueno, cacique, &c. Virgen<br />

pachpakiña, jiski chuymani, pachpakiña.<br />

Permanente. Vide: duradero,<br />

Permitir que uno diga, haga, &c. Arusäña, luraña.<br />

Componiendo los verbos con la partícula -ä vel -ya<br />

o usando del imperativo: arusima saña, &c. Y<br />

ambas son reglas generales.<br />

Permitir. Vide: dejarse.<br />

Perni largo. Charaña, chara luqina, chara wiqara.<br />

Perni quebrado. Qhiwa chara.<br />

Perni quebrar. Chara vel kayu pakiña.<br />

Perplejo. Phaqankunaqiri. + Estarlo: phaqankuqaña,<br />

K'aywita k'aywinuqaña, k'aywikipasiña, amuta<br />

amanuqaña, k'aytin k'aytintaña, llakita llakinuqaña,<br />

kichuta kichunuqaña, phutita phutinuqaña, uqha<br />

vel pampaki amajasiña, khach'anaqaña, chimpala<br />

wayuña vel wayutu, chimpay walaña. Idem:<br />

chimpay walitu.<br />

Perplejidad. Phaqankunaqaña. + Hablar con ella.:<br />

phaqankunaqasa arusiña. + Tenerla. Vide: hic<br />

supra: estar perplejo.<br />

Perpetuar a uno en el oficio de alcalde, fiscal, &c.<br />

Wiñaya alcaldetaki kamachiña.<br />

Perpetuamente reñir, hablar, &c. Pacha tuku<br />

jaychasiña, arusiña, &c. Vide: siempre.<br />

Perro. Anu vel anuqara.<br />

Perro engendrado de padre que es de diferente<br />

casta, como bastardo. Chulu anuqara.<br />

Perro de orejas grandes, como el perdiquero y que<br />

le cuelgan mucho. Jinchuliwi vel liwi anuqara.<br />

Perro que todo lo busca y trastorna. Khurkhu<br />

anuqara.<br />

Perro grande o mastín. Pastu.<br />

Perro muy lanudo. Ch'usi anuqara. + Ladrar: waw<br />

waw saña.<br />

Perrillo. Ñañu vel umutu.<br />

Pero, conjunción -sqa. Mäsqa, tullasantsqa, tullansqa,<br />

&c.<br />

Perseguir. Alisiña, alisnaqaña, arkanaqaña.<br />

Perseverar. Vide: continuar.<br />

Perseverar hasta el fin en servir a Dios. Jiwa

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!