LudovicoBertonioMuchosCambios
LudovicoBertonioMuchosCambios
LudovicoBertonioMuchosCambios
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Vocabulario de la Lengua Aymara 243<br />
indios: chakuna. + Con halcón: mamanina<br />
katuwaña.<br />
Perdonar al culpado. Pampachaña.<br />
Perdonar la deuda. Manu pampachaña,<br />
antutarapixaña, jani churxitajati saña.<br />
Perdonar tres o cuatro ducados al que debe diez.<br />
Tunkatha pusi kimsa jithirärapixaña vel<br />
pampachaña.<br />
Perdonar la vida al condenado a muerte. Jakäña vel<br />
jakama saña.<br />
Perdonar al enemigo o la injuria. Dios yatipha,<br />
janiskunapha saña vel pampachaña.<br />
Perdón general. Taqipacha, thapapacha pampachaña.<br />
+ Alcanzar perdón de la culpa: jucha<br />
pampachasiña, pampachitu.<br />
Perdones. Vide: indulgencias.<br />
Perdurable. Wiñaya. Vide: eterno.<br />
Parecer, morir todos. Taqitukuña, wañaña, jiwt'aña.<br />
Perecer de hambre. Manq'aña. Idem: mallimpitha<br />
awtijata jiwaña.<br />
Perecer de sed. Umatha wañijata jiwaña. Vide:<br />
acabarse.<br />
Perecedera cosa. Jamk'aki tukusiri, ch'iwu urpuki,<br />
awti qinayaki, jiwq'i chaqhulasinajamaki chaqiri,<br />
tumawi wayraki, k'usa tumaki.<br />
Peregrinar. Jaya tumaña.<br />
Peregrino. Idem: vel marka marka tumiri,<br />
santonakana ch'akhapa jamp'atina layku vel<br />
indulgencia layku, &c.<br />
Peregrino forastero. Sariri Jaqi.<br />
Peregrino que hospeda en casa ajena. Qurpa. +<br />
Hospedarle: qurpachaña.<br />
Peregrina cosa. Jani ulljata yä.<br />
Peregrina cosa excelente. Anchaki, qullana yäki.<br />
Perezoso. Jayra, qilla, samp'a, qimara, thujsa, jiwq'ita,<br />
jiwata, jiqhalla, amaya, qamaqi anu llawlli,<br />
ikikamana, ixi, lip'ichi, qulayu, q'uya, asnsa,<br />
winkusqalla. Unos son más ordinarios que otros.<br />
Vide: flojo, donde se hallarán algunos otros<br />
sinónimos.<br />
Pereza: jayrakankaña, qillaka'nkaña, &c. Añadiendo<br />
-kankaña, a los nombres susodichos.<br />
Perezosamente. Jayrajaki, qillajaki, &c. Añadiendo<br />
-jaki, a los mismos nombres.<br />
Perfeccionar. Jiskipa kamaru puräña.<br />
Perfeccionarse cada día más en la virtud. Uruthama<br />
mämpi jiski chuymani tukuña, jiskikankañana<br />
jilaña.<br />
Perfecto. Jiskipacha, chiqana qullana pacha. Y pueden<br />
añadirse otros nombres particulares, según fuere la<br />
perfección.<br />
Perfección. Qullana pachakankaña<br />
Perfectísimamente. Ukakamaki vel qullana kamaki.<br />
Perfumar. Muxsa thujsäña, muxsa jiwq'aña,<br />
inciensona isturaqina, &c.<br />
Perfumar con mal olor. Yanqha vel jaru thujsäña, &c.<br />
Periquito, papagayo chico y verde. K'alla k'alla.<br />
Perjurarse. Falso suraña vel karisisina vel k'ari<br />
arumpi suraña.<br />
Perjuro. Falso suriri vel k'arisiñampi suriri.<br />
Perlesía. Chhujchu, kusupi. Vide: temblar.<br />
Permanecer virgen, bueno, cacique, &c. Virgen<br />
pachpakiña, jiski chuymani, pachpakiña.<br />
Permanente. Vide: duradero,<br />
Permitir que uno diga, haga, &c. Arusäña, luraña.<br />
Componiendo los verbos con la partícula -ä vel -ya<br />
o usando del imperativo: arusima saña, &c. Y<br />
ambas son reglas generales.<br />
Permitir. Vide: dejarse.<br />
Perni largo. Charaña, chara luqina, chara wiqara.<br />
Perni quebrado. Qhiwa chara.<br />
Perni quebrar. Chara vel kayu pakiña.<br />
Perplejo. Phaqankunaqiri. + Estarlo: phaqankuqaña,<br />
K'aywita k'aywinuqaña, k'aywikipasiña, amuta<br />
amanuqaña, k'aytin k'aytintaña, llakita llakinuqaña,<br />
kichuta kichunuqaña, phutita phutinuqaña, uqha<br />
vel pampaki amajasiña, khach'anaqaña, chimpala<br />
wayuña vel wayutu, chimpay walaña. Idem:<br />
chimpay walitu.<br />
Perplejidad. Phaqankunaqaña. + Hablar con ella.:<br />
phaqankunaqasa arusiña. + Tenerla. Vide: hic<br />
supra: estar perplejo.<br />
Perpetuar a uno en el oficio de alcalde, fiscal, &c.<br />
Wiñaya alcaldetaki kamachiña.<br />
Perpetuamente reñir, hablar, &c. Pacha tuku<br />
jaychasiña, arusiña, &c. Vide: siempre.<br />
Perro. Anu vel anuqara.<br />
Perro engendrado de padre que es de diferente<br />
casta, como bastardo. Chulu anuqara.<br />
Perro de orejas grandes, como el perdiquero y que<br />
le cuelgan mucho. Jinchuliwi vel liwi anuqara.<br />
Perro que todo lo busca y trastorna. Khurkhu<br />
anuqara.<br />
Perro grande o mastín. Pastu.<br />
Perro muy lanudo. Ch'usi anuqara. + Ladrar: waw<br />
waw saña.<br />
Perrillo. Ñañu vel umutu.<br />
Pero, conjunción -sqa. Mäsqa, tullasantsqa, tullansqa,<br />
&c.<br />
Perseguir. Alisiña, alisnaqaña, arkanaqaña.<br />
Perseverar. Vide: continuar.<br />
Perseverar hasta el fin en servir a Dios. Jiwa