Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

IULIA NĂNĂU 36
Identitate scrisă
(Identitet i shkruar)
Conform DISC -ului, identitatea este: „1. Raport al unei entităţi cu o alta, de
asemenea factură încât una este cealaltă 2. mat. Egalitate care subzistă
oricare ar fi valoarea variabilelor care apar în ea; funcţie identică 3. fig.
Complex de caractere care determină specificitatea lucrurilor sau indivizilor
distingându-i de toţi ceilalţi şi făcându-le posibilă recunoaşterea 4. extens.
Conştientizarea de sine ca individ; de asemenea tot ceea ce este cel mai
autentic şi specific referitor la gusturi, interese, aspiraţii individuale„.
Conform Macmillan, identitatea este: „1 who you are or what your name is
1a. The qualities that make someone or something what they are and
different from other people
2 very formal the fact of being exactly the same”.
Conform lui Imre Kertész : „Aşadar, nu sunt evreu? Păi, atunci cine sunt?
Desigur, în Germania eram cu atât mai puţin acasă, iar „acasă”, în Ungaria,
am fost declarat în mod public un străin.... La controlul paşapoartelor, o
discriminare făţişă: cetăţenii UE la dreapta, ceilalţi cetăţeni, la stânga. ... Pe
lângă evreitatea mea, acum trebuie să-mi asum şi discriminarea aplicată
ungurilor; cu prima n-am nicio problemă, are stil, ca să spun aşa; în schimb
pe a doua o consider nedreaptă. Nu maghiaritatea îmi este jignită, ci
evreitatea pentru care am suferit, fiindcă, indiferent în ce calitate sunt
discriminat, acest lucru îmi afectează exclusiv calitatea de evreu. E posibil
ca acest lucru să se numească identitate? Atunci e posibil ca totuşi să fiu
evreu?” 37
36 Născută în 1982 la Oraviţa, absolventă a Universităţii de Vest Timişoara,
Facultatea de Litere, Teologie şi Istorie, secţia română-italiană. A fost bursieră la
Università per Stranieri di Perugia şi la Università degli Studi di Padova, Italia. A
susţinut un Master de Didactica modernă a predării limbilor străine, iar actualmente
face un Master în Literatura şi mentalităţile la UVT. Este preparator de limba şi
literatura italiană în cadrul Departamentului de italiană a Catedrei de limbi romanice
a UVT. Laureată a numeroase premii, a scris, printre altele, lucrările Ofelia şi
imaginarul romantic eminescian, Odă (în metru antic): lirism şi temporalitate
Despre receptarea lui Lucian Blaga în Italia, Gastronomia italiană şi intercultura,
Appartenances.
37 Imre Kertész, Altcineva: Cronica schimbării, Bucureşti, Humanitas, 2004, pp. 99-
100.
104