Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

amintesc faptul că o serie de personalităţi din Albania sunt de origine
aromână, printre ei artistul fotograf Aurel Duka, fostul prim ministru Fatos
Nano, iar unul din eroii naţionali ai Albaniei este aromânul Constantin
Belimace. În acelaşi context al restituirilor, personalităţile lui Apostol
Mărgărit, aromân din Macedonia, ce a devenit primul inspector al şcolilor
aromâneşti din Balcani, precum şi cea a scriitorului Nicolae Batzaria,
senator, primul (şi singurul) aromân membru al guvernului „junilor turci”
din partea partidului „Uniune şi progres”, calitate în care a semnat tratatul
de la Londra din anul 1913 prin care lua sfârşit dominaţia otomană în
regiunea Balcanilor, se cuvine a nu fi uitate. O altă uriaşă personalitate a
secolului XX, Maica Tereza, născută Agnes Boiagiu, potrivit unor
cercetători, provine dintr-o familie mixtă aromâno-albaneză.
Cunoscută localitate de aromâni este Moscopole, ce în anii 1780 avea circa
70000 locuitori, în majoritate aromâni, cu şcoli, peste 40 de biserici, palate
de marmură, bănci, şi unde a existat prima tipografie din Balcani, localitate
care a fost aproape rasă de pe suprafaţa pământului la ordinul paşei de
Thesalia Ali Paşa, care nu a văzut cu ochi buni ridicarea de biserici şi
aşezăminte creştine în loc de geamii şi şcoli turceşti.
În funcţie de arealul geografic, mai există aromâni gopeşteni, olimpieni,
moscopoleni,
Acum o poveste adevărată despre o familie de aromâni din Albania: la
mijlocul sec. XIX, în satul Boboştiţa, situat la 8 km. de Korcea, locuia într-o
casă înconjurată de viţă de vie , familia Cuneşca (Constantin şi Polixenia), o
familie de aromâni ortodocşi. În acest sat, precum şi în cel vecin, numit
Drenova, în acei ani erau multe biserici, un lucru mai puţin obişnuit, o
particularitate, după cum afirmă Rodica Cunescu (vedem mai jos cine este).
Constantin şi Polixenia au avut 5 copii, pe nume Mihail, Stavri, Vasile,
Teodor, Marina şi Alexandrina, care au învăţat carte la Tirana, în limba
greacă. Pe la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX, mulţi locuitori aromâni
din aceste locuri au migrat, din motive economice, spre Grecia şi România.
Printre ei, şi fraţii Mihail, Stavri, Vasile şi Teodor, care au ajuns la
Bucureşti şi au încercat să se lanseze în afaceri. Mihail nu a reuşit şi s-a
întors în Albania, dar Vasile şi Teodor au reuşit să se lanseze în afaceri ca
negustori, iar Stavri a urmat studii superioare la Iaşi. Toţi aceşti fraţi
Cuneşca, atunci când au ajuns în România, aveau cetăţenie turcă, dobândind
ulterior, prin anii 1910, cetăţenia română, iar numele de familie s-a
transformat, cu această ocazie, în Cunescu.
Stavri Cunescu a ajuns secretar de stat în Ministerul Muncii, s-a preocupat
îndeaproape de soarta muncitorilor, a înfiinţat şcoli de ucenici, cămine
muncitoreşti, etc. A fost căsătorit cu Aurica şi a avut trei copii: Vlad, ce a
ajuns medic, Sergiu, care a urmat ingineria, şi care a reînfiinţat în anul 1990
Partidul Social Democrat Român, partid ce fusese interzis de regimul
291