01.06.2013 Views

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

amintesc faptul că o serie de personalităţi din Albania sunt de origine<br />

aromână, printre ei artistul fotograf Aurel Duka, fostul prim ministru Fatos<br />

Nano, iar unul din eroii naţionali ai Albaniei este aromânul Constantin<br />

Belimace. În acelaşi context al restituirilor, personalităţile lui Apostol<br />

Mărgărit, aromân din Macedonia, ce a devenit primul inspector al şcolilor<br />

aromâneşti din Balcani, precum şi cea a scriitorului Nicolae Batzaria,<br />

senator, primul (şi singurul) aromân membru al guvernului „junilor turci”<br />

din partea partidului „Uniune şi progres”, calitate în care a semnat tratatul<br />

de la Londra din anul 1913 prin care lua sfârşit dominaţia otomană în<br />

regiunea Balcanilor, se cuvine a nu fi uitate. O altă uriaşă personalitate a<br />

secolului XX, Maica Tereza, născută Agnes Boiagiu, potrivit unor<br />

cercetători, provine dintr-o familie mixtă aromâno-albaneză.<br />

Cunoscută localitate de aromâni este Moscopole, ce în anii 1780 avea circa<br />

70000 locuitori, în majoritate aromâni, cu şcoli, peste 40 de biserici, palate<br />

de marmură, bănci, şi unde a existat prima tipografie din Balcani, localitate<br />

care a fost aproape rasă de pe suprafaţa pământului la ordinul paşei de<br />

Thesalia Ali Paşa, care nu a văzut cu ochi buni ridicarea de biserici şi<br />

aşezăminte creştine în loc de geamii şi şcoli turceşti.<br />

În funcţie de arealul geografic, mai există aromâni gopeşteni, olimpieni,<br />

moscopoleni,<br />

Acum o poveste adevărată despre o familie de aromâni din Albania: la<br />

mijlocul sec. XIX, în satul Boboştiţa, situat la 8 km. de Korcea, locuia într-o<br />

casă înconjurată de viţă de vie , familia Cuneşca (Constantin şi Polixenia), o<br />

familie de aromâni ortodocşi. În acest sat, precum şi în cel vecin, numit<br />

Drenova, în acei ani erau multe biserici, un lucru mai puţin obişnuit, o<br />

particularitate, după cum afirmă Rodica Cunescu (vedem mai jos cine este).<br />

Constantin şi Polixenia au avut 5 copii, pe nume Mihail, Stavri, Vasile,<br />

Teodor, Marina şi Alexandrina, care au învăţat carte la Tirana, în limba<br />

greacă. Pe la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX, mulţi locuitori aromâni<br />

din aceste locuri au migrat, din motive economice, spre Grecia şi România.<br />

Printre ei, şi fraţii Mihail, Stavri, Vasile şi Teodor, care au ajuns la<br />

Bucureşti şi au încercat să se lanseze în afaceri. Mihail nu a reuşit şi s-a<br />

întors în Albania, dar Vasile şi Teodor au reuşit să se lanseze în afaceri ca<br />

negustori, iar Stavri a urmat studii superioare la Iaşi. Toţi aceşti fraţi<br />

Cuneşca, atunci când au ajuns în România, aveau cetăţenie turcă, dobândind<br />

ulterior, prin anii 1910, cetăţenia română, iar numele de familie s-a<br />

transformat, cu această ocazie, în Cunescu.<br />

Stavri Cunescu a ajuns secretar de stat în Ministerul Muncii, s-a preocupat<br />

îndeaproape de soarta muncitorilor, a înfiinţat şcoli de ucenici, cămine<br />

muncitoreşti, etc. A fost căsătorit cu Aurica şi a avut trei copii: Vlad, ce a<br />

ajuns medic, Sergiu, care a urmat ingineria, şi care a reînfiinţat în anul 1990<br />

Partidul Social Democrat Român, partid ce fusese interzis de regimul<br />

291

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!