01.06.2013 Views

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

imaginea prezentată de teoriile naziste, neluând în considerare faptul că fără<br />

existenţa acestor stereotipii, fără detenţia şi torturile care le-au marcat<br />

iremediabil înfăţişarea şi comportamentul, ar fi fost puţin probabil să<br />

extragă din fizionomia acestor persoane doar caracteristicile negative, dar<br />

mai ales ignorându-le nevinovăţia, incompatibilă într-o ordine firească a<br />

lucrurilor cu statutul deţinutului:<br />

„Am fost foarte surprins deoarece acum am văzut, de fapt, <strong>pentru</strong> prima<br />

oară în viaţa mea – cel puţin la o distanţă atât de mică – deţinuţi adevăraţi,<br />

în zeghea cu dungi a răufăcătorilor, tunşi chilug şi cu boneta rotundă pe cap.<br />

Bineînţeles, m-am şi dat îndărăt un pic, imediat. Unii răspundeau<br />

întrebărilor puse de-ai noştri, alţii cercetau vagonul, în timp ce câte unii, ca<br />

nişte hamali cu practică îndelungată, au început să descarce bagajele, şi<br />

toate acestea cu o sprinteneală ciudată, ca de vulpe. ... Nici feţele lor nu prea<br />

trezeau încredere: urechi clăpăuge, nasuri sumeţite în afară, ochi adânciţi în<br />

orbite, mărunţi, cu luciri viclene. Păreau, într-adevăr, evrei, în toate<br />

privinţele. Îi găseam suspecţi şi, în general, cât se poate de străini.” 40<br />

Identitatea este construită şi acceptată. De regulă acest proces este strâns<br />

legat şi de noţiunea de criză, înţeleasă drept parte a evoluţiei normale a<br />

fiinţei umane. Criza modifică raportul cu lumea şi relaţiile cu celălalt,<br />

ducând uneori la afectarea sentimentului de identitate, „în pofida<br />

permanenţei fundamentelor genetice şi biografice” 41 , adică la criza de<br />

identitate care este o „stare conflictuală ce determină incrementarea sensului<br />

continuităţii propriului eu”(DISC). O identitate impusă din exterior prin<br />

intermediul unei crize care nu are niciun fel de legătură cu dezvoltarea<br />

normală a individului nu poate fi o identitate, aşa cum bine remarcă Leon<br />

Wieseltier :<br />

„Pe ce temei îţi accepţi identitatea? Dacă motivele sunt interne, atunci<br />

identitatea ta e slabă. Dacă motivele sunt externe, atunci identitatea ta e<br />

puternică – dar asta înseamnă că există pe lume un principiu mai puternic<br />

decât identitatea, la care trebuie să facem cu toţii apel.” 42<br />

Identitatea este o marcă a socialului şi a socializării, presupune asumarea<br />

unui anumit rol bine fixat printr-o construcţie prealabilă, or indivizii trec de<br />

la un rol la altul în permanenţă, uneori fără cea mai mică sesizare a<br />

pasajului, deoarece „ nu sunt socializaţi în roluri mari, bine delimitate şi<br />

stabile, ci „călătoresc” continuu în interiorul unor buchete de roluri care<br />

40 Idem, Ibidem, p. 69.<br />

41 Jaqueline Barus- Michel, Florence Giust-Desprairies, Luc Ridel, Crize:<br />

Abordarea psihosocială clinică, Iaşi, Ed. Polirom, 1998, p.12.<br />

42 Leon Wieseltier, Împotriva identităţii, Iaşi, Ed. Polirom, 1997, p.74.<br />

106

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!