01.06.2013 Views

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

imaginea prezentată de teoriile naziste, neluând în considerare faptul că fără<br />

existenţa acestor stereotipii, fără detenţia şi torturile care le-au marcat<br />

iremediabil înfăţişarea şi comportamentul, ar fi fost puţin probabil să<br />

extragă din fizionomia acestor persoane doar caracteristicile negative, dar<br />

mai ales ignorându-le nevinovăţia, incompatibilă într-o ordine firească a<br />

lucrurilor cu statutul deţinutului:<br />

„Am fost foarte surprins deoarece acum am văzut, de fapt, <strong>pentru</strong> prima<br />

oară în viaţa mea – cel puţin la o distanţă atât de mică – deţinuţi adevăraţi,<br />

în zeghea cu dungi a răufăcătorilor, tunşi chilug şi cu boneta rotundă pe cap.<br />

Bineînţeles, m-am şi dat îndărăt un pic, imediat. Unii răspundeau<br />

întrebărilor puse de-ai noştri, alţii cercetau vagonul, în timp ce câte unii, ca<br />

nişte hamali cu practică îndelungată, au început să descarce bagajele, şi<br />

toate acestea cu o sprinteneală ciudată, ca de vulpe. ... Nici feţele lor nu prea<br />

trezeau încredere: urechi clăpăuge, nasuri sumeţite în afară, ochi adânciţi în<br />

orbite, mărunţi, cu luciri viclene. Păreau, într-adevăr, evrei, în toate<br />

privinţele. Îi găseam suspecţi şi, în general, cât se poate de străini.” 40<br />

Identitatea este construită şi acceptată. De regulă acest proces este strâns<br />

legat şi de noţiunea de criză, înţeleasă drept parte a evoluţiei normale a<br />

fiinţei umane. Criza modifică raportul cu lumea şi relaţiile cu celălalt,<br />

ducând uneori la afectarea sentimentului de identitate, „în pofida<br />

permanenţei fundamentelor genetice şi biografice” 41 , adică la criza de<br />

identitate care este o „stare conflictuală ce determină incrementarea sensului<br />

continuităţii propriului eu”(DISC). O identitate impusă din exterior prin<br />

intermediul unei crize care nu are niciun fel de legătură cu dezvoltarea<br />

normală a individului nu poate fi o identitate, aşa cum bine remarcă Leon<br />

Wieseltier :<br />

„Pe ce temei îţi accepţi identitatea? Dacă motivele sunt interne, atunci<br />

identitatea ta e slabă. Dacă motivele sunt externe, atunci identitatea ta e<br />

puternică – dar asta înseamnă că există pe lume un principiu mai puternic<br />

decât identitatea, la care trebuie să facem cu toţii apel.” 42<br />

Identitatea este o marcă a socialului şi a socializării, presupune asumarea<br />

unui anumit rol bine fixat printr-o construcţie prealabilă, or indivizii trec de<br />

la un rol la altul în permanenţă, uneori fără cea mai mică sesizare a<br />

pasajului, deoarece „ nu sunt socializaţi în roluri mari, bine delimitate şi<br />

stabile, ci „călătoresc” continuu în interiorul unor buchete de roluri care<br />

40 Idem, Ibidem, p. 69.<br />

41 Jaqueline Barus- Michel, Florence Giust-Desprairies, Luc Ridel, Crize:<br />

Abordarea psihosocială clinică, Iaşi, Ed. Polirom, 1998, p.12.<br />

42 Leon Wieseltier, Împotriva identităţii, Iaşi, Ed. Polirom, 1997, p.74.<br />

106

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!