Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

nerecunoscând minoritatea aromână, deşi până în anul 1945 a existat
învăţământ în limbile română-aromână, iar în serviciul religios s-a folosit şi
aromâna ca limbă de cult. Însuşi Constantin Rigas, erou al redeşteptării
naţionale a poporului grec, a fost de origine aromân, ca şi alţi reprezentanţi
de seamă ai culturii greceşti, precum G. Averoff, S. Lambru, iar generalul
Ioannis Kolottis, aromân şi el, a fost cel ce a obţinut, în calitate de prim
ministru, independenţa Greciei faţă de Imperiul Otoman.
În România, aromânii sunt în număr de circa 200000 de oameni, răspândiţi
în special în Dobrogea, dar şi în Bucureşti. Până la instaurarea regimului
comunist în România, o preocupare culturală constantă a autorităţilor era
aceea de a susţine din toate punctele de vedere emanciparea aromânilor din
Balcani şi din România; dar perioada anilor 1945 – 1990 a însemnat o
stagnare, o îngheţare a relaţiilor instituţionale oficiale ale statului român cu
statele din Balcani în problema minoritarilor, iar sprijinul autorităţilor
române faţă de aromâni a fost înlocuit cu o tăcere apăsătoare din acest punct
de vedere.
În Dobrogea, aromânii grămoşteni se întâlnesc în localităţile Cobadin,
Palazu Mare, Mangalia, Cogealac, Săcele, Sinoie, Casimcea, Beidaud,
Ceamurlia, Camena, Babadag, Tulcea, Măcin, aromânii fărşeroţi sunt
grupaţi în localităţile Agigea, Palazu Mare, Constanţa, Ovidiu, Nisipari,
Mihai Kogălniceanu, Cogealac, Panduru, ramura aromânilor moscopoleni
poate fi întâlnită în special în localităţile Nisipari şi Ovidiu, aromânii
pindeni sunt răspândiţi în jurul localităţilor Techirghiol, Tariverde, iar
aromânii muzăchiari (denumirea vine de la câmpia Muzăchia din Albania)
se pot întâlni cu deosebire în Constanţa şi Ovidiu. Mai există şi un număr
mai redus de aromâni megleni, de religie mahomedană în special, în
localitatea Cerna şi satele din împrejurimi. Dintre personalităţile de
aromâni, trebuie amintiţi mitropolitul Andrei Şaguna, cărturarul Emanoil
Gojdu, familiile de intelectuali renumiţi Juvara, Papahagi, Philippide,
istoricii A. Xenopol şi Al. Rosetti, actorii Toma Caragiu, Ion Caramitru,
marele scriitor I. L. Caragiale, fotbalistul Gh. Hagi, ş.a.
În Albania, aromânii „(rămâni” îşi spun ei înşişi), sunt concentraţi în jurul
oraşelor Corcea, Vlora, Fier, Avlona, Tirana, Durres, aparţin ramurilor
arnăucenilor, fărşeroţilor şi grămoştenilor, şi sunt recunoscuţi drept
pricepuţi meşteşugari în aur şi argint, agricultori, crescători de vite, buni
comercianţi şi industriaşi; practicarea transhumanţei i-a catalogat de către
străini multă vreme drept nomazi, în realitate fiind un popor sedentar, cu
case solide din piatră şi conduşi de „celnici” (conducători militari, dar şi
judecători), păstrători de legi străbune. Mai există şi ramura saracacianilor,
care au scăpat de grecizare şi s-au stabilit pe teritoriul de azi al Albaniei,
mai ales în jurul localităţii Stepur. În Albania activează biserica aromână
„Sf. Sotir” din Corcea, o şcoală şi o grădiniţă în dialectul aromân, o
asociaţie a aromânilor, ziarul bilingv „Frăţia-Villazenimi”. Trebuie să
290