Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

OAZI I PËRKTHYESIT
OAZA TRADUCĂTORULUI
BAJRAM SEFAJ
Binecunoscutul prozator, critic, eseist şi publicist kosovar Bajram Sefaj,
născut în 1941, a efectuat studiile la Facultatea de Drept din Prishtina,
urmând cele de Drept şi de Relaţii Internaţionale la Zagreb (Croaţia). Este
membru al Asociaţiei Scriitorilor Albanezi, respectiv al Asociaţiei
Ziariştilor Independenţa din Kosova. De peste 15 ani locuieşte în Franţa,
unde desfăşoară o vastă activitate literară-publicistică la nivel european.
Mărturie în acest sens stau numeroasele publicaţii ale sale: culegeri de
nuvele şi povestiri, romane, articole critice etc.
Insomnia 60
(Pagjumësia)
nuvelă
Insomnia îl înfricoşa un pic şi din fragedă copilărie se trezea involuntar, îl
dureau oasele, iar acum, pentru prima oară în viaţă, noaptea aceasta îi părea
mai lungă decât toate ce avusese până atunci, îi părea ca o imensă batistă
înmuiată de lacrimi sau de sânge, nu reuşea să distingă nimic în acea beznă
care ajungea dintr-o dată până la pupilele ochilor limpezi şi totdeauna
înlăcrimaţi, pe care nici promisiunile inutile nu-i au înveselit. Între corpul
său, inima sa agitată şi peretele sumbru al camerei, nu se găsea nici cel mai
mic loc pentru o respiraţie uşoară, nici pentru altceva, acea respiraţie
devenind chiar mai penibilă când între corpul său, inima agitată şi peretele
sumbru al camerei, se instala acel întuneric compact şi deloc obişnuit,
asemănător beznelor adânci, el era gata să-l atingă cu mâinile pe care le-a
ridicat spre peretele camerei cu dorinţa, cu singura dorinţă în clipa aceea, de
a-l duce cât mai departe posibil, să-l înece şi să-l nimicească, să-l prefacă în
praf şi pulbere intenţionând să-l arunce prin micile ferestre acoperite ale
camerei vecine, prinsă de întunericul dens, care îl antrena într-o strângere
nemiloasă, orice fiinţă în viaţă, prezentă într-o lume redusă la extrem, fiind
într-un somn tulburător, el şi-a închis ochii ca şi cum ar fi dorit să învingă
culoarea neagră a cestei nopţi de toamnă târzie, al cărei sfârşit el nu-l zărea
60 Preluată din revista franceză Encres Vagabondes (Cernelii vagabonde), nr. 5, mai-
august 1995.
170