01.06.2013 Views

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Cultului Islamic şi al Fundaţiilor de Pietate Musulmană, introducând în<br />

locul şcolilor religioase , principiul şcolii unice, laice.<br />

Totodată, numeşte o comisie de jurişti care să redacteze codurile civil,<br />

comercial şi penal, <strong>pentru</strong> a înlocui dispoziţiile anacronice, caduce, ale<br />

codurilor religioase.<br />

Crearea unei noi structuri a statului, dându-i un caracter, în fapt, laic,<br />

reducerea religiei la o problemă de conştiinţă individuală, clarificarea, e<br />

drept, relativă, a vieţii politice interne, stabilirea de relaţii diplomatice, de<br />

„bună prietenie”, cu puterile străine şi armonizarea intereselor Turciei cu<br />

interesele acestora, iată numai câteva din marile realizări ale revoluţiei<br />

kemaliste. Urmează o nouă etapă în evoluţia reformării statului turc, anume,<br />

procesul de adaptare a noii vieţi formelor de civilizaţie şi progresului epocii<br />

contemporane. Pentru aceasta, este nevoie de schimbarea mentalităţii<br />

orientale retrograde şi pasive a poporului turc, înlăturarea totală a<br />

instituţiilor şi simbolurilor anacronice. „Spre Occident şi înapoi la sursa<br />

autentică a vieţii turceşti” devine deviza epocii reformatoare pe care<br />

Ghaziul Mustafa Kemal înţelege să o inaugureze, începând cu anul 1925.<br />

Noile reforme se succed la intervale scurte de timp, Preşedintele Republicii<br />

Turcia folosind metoda sa practică, persuasivă şi oportunistă.<br />

E) Suprimarea fesului<br />

Fesul turc era de origine grecească, adoptat dintr-un capriciu al Sultanului<br />

Mahmut, care ordonase să fie purtat de întreaga suflare mahomedană. Cu<br />

trecerea vremii, deşi nepractic şi ridicul, portul fesului se î<strong>nr</strong>ădăcinează în<br />

obiceiurile mahomedanilor, devenind un simbol religios: deosebirea<br />

credincioşilor musulmani de restul lumii păgâne, creştinii.<br />

Sesizând factura înapoiată a fesului, Mustafa Kemal propune o lege ,<br />

adoptată în unanimitate de Adunarea Naţională, privind suprimarea<br />

acestuia. Poporul turc se adaptează destul de rapid acestei măsuri, trecând<br />

rând pe rând, la purtarea pălăriei occidentale. Ultimul vestigiu al regimului<br />

imperial defunct, turbanul, semnul distincţiei prin pietate, omagiu adus<br />

spiritului teocratic, este şi el suprimat, purtarea lui fiind permisă doar<br />

slujitorilor din moschee. „Pe deasupra credinţei coranice, conştiinţa<br />

omenească liberată îşi reia drepturile sale. Adoptând pălăria, turcul devine,<br />

în sfârşit, cetăţean al lumii” 73 , iar „pălăria, ca uniformă generală, apare<br />

astăzi ca simbolul împăcării universale” 74 . În acelaşi spirit al laicizării, sunt<br />

desfiinţate şi congregaţiile religioase, instituţii şi oratorii bisericeşti, în care<br />

73 Gentison, „Mustapha Kemal”, Editura Bossard<br />

74 He<strong>nr</strong>y Laporte, „La nouvelle Europe”<br />

246

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!