01.06.2013 Views

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Cultului Islamic şi al Fundaţiilor de Pietate Musulmană, introducând în<br />

locul şcolilor religioase , principiul şcolii unice, laice.<br />

Totodată, numeşte o comisie de jurişti care să redacteze codurile civil,<br />

comercial şi penal, <strong>pentru</strong> a înlocui dispoziţiile anacronice, caduce, ale<br />

codurilor religioase.<br />

Crearea unei noi structuri a statului, dându-i un caracter, în fapt, laic,<br />

reducerea religiei la o problemă de conştiinţă individuală, clarificarea, e<br />

drept, relativă, a vieţii politice interne, stabilirea de relaţii diplomatice, de<br />

„bună prietenie”, cu puterile străine şi armonizarea intereselor Turciei cu<br />

interesele acestora, iată numai câteva din marile realizări ale revoluţiei<br />

kemaliste. Urmează o nouă etapă în evoluţia reformării statului turc, anume,<br />

procesul de adaptare a noii vieţi formelor de civilizaţie şi progresului epocii<br />

contemporane. Pentru aceasta, este nevoie de schimbarea mentalităţii<br />

orientale retrograde şi pasive a poporului turc, înlăturarea totală a<br />

instituţiilor şi simbolurilor anacronice. „Spre Occident şi înapoi la sursa<br />

autentică a vieţii turceşti” devine deviza epocii reformatoare pe care<br />

Ghaziul Mustafa Kemal înţelege să o inaugureze, începând cu anul 1925.<br />

Noile reforme se succed la intervale scurte de timp, Preşedintele Republicii<br />

Turcia folosind metoda sa practică, persuasivă şi oportunistă.<br />

E) Suprimarea fesului<br />

Fesul turc era de origine grecească, adoptat dintr-un capriciu al Sultanului<br />

Mahmut, care ordonase să fie purtat de întreaga suflare mahomedană. Cu<br />

trecerea vremii, deşi nepractic şi ridicul, portul fesului se î<strong>nr</strong>ădăcinează în<br />

obiceiurile mahomedanilor, devenind un simbol religios: deosebirea<br />

credincioşilor musulmani de restul lumii păgâne, creştinii.<br />

Sesizând factura înapoiată a fesului, Mustafa Kemal propune o lege ,<br />

adoptată în unanimitate de Adunarea Naţională, privind suprimarea<br />

acestuia. Poporul turc se adaptează destul de rapid acestei măsuri, trecând<br />

rând pe rând, la purtarea pălăriei occidentale. Ultimul vestigiu al regimului<br />

imperial defunct, turbanul, semnul distincţiei prin pietate, omagiu adus<br />

spiritului teocratic, este şi el suprimat, purtarea lui fiind permisă doar<br />

slujitorilor din moschee. „Pe deasupra credinţei coranice, conştiinţa<br />

omenească liberată îşi reia drepturile sale. Adoptând pălăria, turcul devine,<br />

în sfârşit, cetăţean al lumii” 73 , iar „pălăria, ca uniformă generală, apare<br />

astăzi ca simbolul împăcării universale” 74 . În acelaşi spirit al laicizării, sunt<br />

desfiinţate şi congregaţiile religioase, instituţii şi oratorii bisericeşti, în care<br />

73 Gentison, „Mustapha Kemal”, Editura Bossard<br />

74 He<strong>nr</strong>y Laporte, „La nouvelle Europe”<br />

246

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!