Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Din punct de vedere lingvistic, asemănarea mare dintre limba vorbită de cei
din nord si limba vorbită de cei de la sud de Dunăre, de aceeaşi origine
latină, duce la concluzia că este vorba de o singură limbă, iar cercetătorii
afirmă faptul că limba română s-a dezvoltat din protoromână, iar influenţele
diferite nu au dus la o delimitare lingvistică evidentă.
Ca răspândire geografică, aromânii se întâlnesc în toate ţările balcanice.
Astfel, în Bulgaria, ei sunt numiţi vlahi, vlasi, cuţovlahi, ţânţari, dar o parte
din ei, ce se autonumesc rumâni, sunt dacoromâni ce vorbesc graiul
oltenesc. În anul 1186 a avut loc o răscoală condusă de Petru şi Asan, doi
aromâni, care doreau crearea unui regat vlah independent în sudul Bulgariei
şi în zona Salonic. În următoarele şase secole, aromânii au coexistat pe
teritoriul actual al Bulgariei sub stăpânire otomană, o perioadă grea din
punct de vedere economic şi social în toată peninsula balcanică. Numărul
aromânilor din Bulgaria este greu de apreciat în zilele noastre, totuşi se
poate afirma că vorbitori de limbă română şi aromână ar fi de circa 15.000
persoane.
În Serbia, statisticile oficiale vorbesc despre circa 40.000 români şi 130.000
vlahi la recensământul din 1991, dar Mişcarea Româno-Vlahilor din Serbia
spune că cifrele nu sunt reale, şi aprecierile lor ajung la cel puţin 600000 de
etnici români. Românii din Voivodina, din Banatul sârbesc, au condiţii să-şi
păstreze cultura şi să vorbească limba, dar cei din regiunea Timoc nu sunt
recunoscuţi drept minoritate, nu au condiţii să-şi conserve identitatea, şi
vorbesc o limbă arhaică şi impregnată cu elemente slave.
Cei mai mulţi din aromânii trăitori în această ţară sunt urmaşii populaţiei
tracice, ulterior romanizate din provinciile Moesia Superior şi Dacia
Ripensis, care la începutul primului secol creştin ocupa regiunea cuprinsă
între Belgradul de azi şi localitatea Lom din Bulgaria, şi care regiune era
locuită de triburile tracice ale dacilor moesici.
În a doua jumătate a sec. IV d. H, lângă localitatea Niş de astăzi, era sediul
Daciei Mediteranea, unde a activat episcopul Niceta, „apostolul dacilor de
pe ambele maluri ale Dunării”, după afirmaţiile istoricului Vasile Pârvan.
În Republica Macedonia, aromânii aparţin ramurii grămoştenilor şi a
fărşeroţilor (cuvânt derivat de la oraşul Frasheri, din Albania), şi sunt în
număr de circa 250000, după aprecierile reprezentanţilor comunităţii. În
Macedonia există mai multe şcoli cu predare în aromână, vlahii - aromâni
sunt recunoscuţi în mod oficial ca minoritate, având dreptul să-şi păstreze
identitatea etnică, culturală şi religioasă, şi sunt reprezentaţi şi în
parlamentul macedonean.
În Grecia, aromânii sunt cunoscuţi drept „cuţo-vlahi” (români şchiopi, după
cum spune Nicolae Bălcescu, pentru că păşesc apăsat, cu greutatea lăsată pe
câte un picior), „fârşeroţi” sau „vlahofoni”, şi după unele aprecieri ar fi de
până la 1 milion de persoane (Alexandru Duţu – „Dosarele istoriei”,
nr.6/1998). Dar statul grec consideră că aceştia ar fi greci romanizaţi,
289