Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

despre care voi vorbi în detaliu pe parcursul acestei lucrări, pare să aibă
efecte asupra tuturor celorlalte minorităţi. Pentru că asirienii locuiesc în
regiunile rurale din sud – estul ţării, unde au loc desele ciocniri cu populaţia
kurdă, au fost consideraţi şi trataţi ca fiind kurzi. Mi-e greu să cred,
cunoscând poporul turc, trăind în mijlocul lor, că este capabil de asemenea
nedreptăţi inumane. Probabil că sunt doar confuzii ale autorităţilor statului
turc, amplificate ca efect de către mass-media străină. În orice caz, forurile
internaţionale competente în domeniul drepturilor omului, în colaborare cu
autorităţile turce, sunt singurele în măsură să stabilească şi să dezvăluie
adevărul despre tratamentul aplicat acestor minorităţi.
În ceea ce priveşte minoritatea greacă, persistă o situaţie mai dificilă din
februarie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei Cipru; din acel moment
ei sunt asociaţi „grecilor - ciprioţi” şi consideraţi ca duşmani ai poporului
turc. În opinia mea, pot fi cazuri izolate, în special în ultima perioadă, de
tratament ilegal aplicat acestora, care se reflectă, în „ochii” presei
occidentale, ca având un caracter generalizat.
În orice caz, în calitatea noastră de fiinţe raţionale, sociale şi umane, nu
putem accepta situaţii, chiar şi izolate, individuale, de încălcare a drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale omului, reglementate prin norme imperative
ale dreptului internaţional contemporan, norme de jus cogens, de la care nu
se poate deroga sub nicio formă şi în nicio împrejurare, nici măcar în cazuri
exoneratoare de răspundere (forţa majoră, starea de necesitate, situaţia de
pericol, legitima apărare). Cu atât mai mult, Turcia nu trebuie să permită
astfel de situaţii, cu cât ea este stat membru al unor organizaţii
internaţionale cu rol fundamental pentru apărarea ordinii juridice interne şi
internaţionale: ONU, NATO, OSCE, OECD, OIC, Consiliul Europei, iar
din 1999, Turcia este ţară candidată pentru aderarea la Uniunea
Europeană.
Sistemul politic al Turciei este acela de Republică parlamentară.
Republica Turcia a fost întemeiată la 29 octombrie1923, din rămăşiţele
Imperiului Otoman.
Originile istorice ale Turciei moderne se regăsesc în sosirea triburilor turce
în Anatolia secolului al XI- lea. În urma înfrângerii turcilor selgiucizi de
către mongoli, un vid de putere permite noii dinastii otomane să devină o
forţă importantă în regiune.
În secolul al XVI-lea, ajuns la expansiune maximă, Imperiul Otoman
acoperea Anatolia, Africa de Nord, Orientul Apropiat, Europa de Sud-Est şi
Caucazul. După înfrângerea suferită în primul război mondial, puterile
învingătoare au căutat împărţirea Imperiului prin Tratatul de la Sevres. Cu
sprijinul Aliaţilor, Grecia invadează şi ocupă oraşul Izmir, în conformitate
cu Tratatul.
237