Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

naţionale compusă din toţi albanezii, musulmani, ortodocşi sau catolici,
document ce dovedea faptul că naţiunea albaneză avea, la sfârşitul sec. XIX,
atributele unei naţiuni moderne. De altfel, la următorul congres, cel din
1905, tot de la Bucureşti, cererile participanţilor s-au radicalizat, în sensul în
care s-a cerut independenţa Albaniei, şi s-au stabilit frontierele viitorului
stat.
În luna mai 1907 a fost înfiinţat „Comitetul albanezilor pentru libertatea
Albaniei”, iar în 1911 a fost creat un alt comitet, sub conducerea lui Ismail
Qemali şi Tefik bey, care a pus problema declanşării luptei armate pentru
obţinerea independenţei faţă de Turcia. Anul 1912 a fost anul când, de
asemenea la Bucureşti, în luna noiembrie, a fost declarată în cadrul unei
mari adunări independenţa de stat a Albaniei.
Iată, pe scurt, o istorie a relaţiilor foarte bune la nivel instituţional, dar şi la
cel al interferenţelor culturale, pe care, de-a lungul timpului, albanezii din
România le-au avut cu poporul român şi cu statul pe al cărui teritoriu
vicisitudinile vremurilor le-au purtat paşii.
Despre relaţiile recente, la timp istoric, dintre cele două naţiuni, se poate
spune că, începând cu ultimul deceniu al secolului XX, în noul context
politic, ele capătă o nouă dimensiune. Astfel, o statuie - bust a poetului
naţional albanez Naim Frashëri a fost inaugurată în anul 2006 în parcul
Herăstrău din Bucureşti, în prezenţa, printre alte personalităţi, a ministrului
de externe albanez Besnik Mustafaj, iar o expoziţie a artistului fotograf
Alket Islami a fost deschisă în acelaşi an la sediul Muzeului Naţional de
Artă Contemporană; acestea sunt numai două exemple recente de
continuare a bunelor tradiţii culturale dintre Albania şi România.
La nivel instituţional, există un acord de colaborare culturală şi un program
interguvernamental de schimburi culturale, acorduri de colaborare pe linie
ştiinţifică şi în domeniul învăţământului, protocoale de colaborare pe linie
de presă audio – video, iar recent, Albania a semnat Acordul de stabilizare
şi asociere cu Uniunea Europeană, ceea ce deschide noi perspective
apropierii culturale dintre România şi Albania.
Tot în ceea ce priveşte colaborarea culturală: o antologie a opt autori clasici
şi moderni realizată de profesorul Kopi Kyçyku din proza albaneză,
intitulată „Frumuseţea care ucide” (aici trebuie amintiţi Lasgush Poradeci şi
Mitrush Kuteli, ce au studiat în anii 1930 ai secolului XX în România, iar
cel din urmă a ajuns director în Banca Naţională a României).
(…) În prezent, se apreciază că numărul albanezilor din România ar fi de
circa 8000 de persoane, ce sunt reprezentaţi în Parlament, la fel cum sunt,
de altfel, reprezentate toate celelalte minorităţi, având deci posibilitatea săşi
susţină în mod democratic doleanţele legate de specificul lor cultural şi
naţional.
Iată acum o poveste adevărată despre o familie de albanezi din România:
locuieşte în Slatina familia lui Hashim Memish, vestit în tot oraşul pentru
287