01.06.2013 Views

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

fireşte la un animal dăunător, care însă <strong>pentru</strong> a deruta are pielea mătăsoasă)<br />

etc.” 46<br />

Dacă o identitate etnică se construieşte în jurul unei limbi, atunci cea<br />

ebraică este din nou atipică, datorită varietăţii lingvistice, consecinţă a<br />

peregrinărilor europene: un sefard nu se va înţelege cu un idiş decât dacă va<br />

folosi o limbă europeană, ca şi evreul polonez sau maghiar care nu au avut<br />

niciodată un contact direct cu limba ebraică. Aşadar evreul nu are o singură<br />

limbă şi uneori nici măcar nu-i vorbeşte dialectele. Are nevoie de limba<br />

torţionarului <strong>pentru</strong> a comunica şi a se comunica, <strong>pentru</strong> a-şi căuta<br />

identitatea, <strong>pentru</strong> a scrie şi a-şi scrie propriile experienţe care, în cazul lui<br />

Imre Kertész, nu sunt importante exclusiv prin caracterul lor traumatic, ci<br />

mai ales prin cel personal, adică la un anumit nivel, identitar: „Deja nu mai<br />

vreau să conving pe nimeni de nimic. Vreau doar să scriu atâta vreme cât<br />

pot să fac acest lucru, <strong>pentru</strong> că-mi place să scriu, iubesc limba, mă bucur<br />

când îmi vine subit în minte o comparaţie etc. Toată lumea mă întreabă<br />

despre Auschwitz: deşi ar trebui să le vorbesc despre bucuria infamă a<br />

scrisului – faţă de asta, Auschwitz-ul este o transcendenţă necunoscută şi<br />

inabordabilă.” 47<br />

Tema căutării identităţii aparţine modernităţii şi Europei Centrale, dar mai<br />

ales scriitorilor de origine ebraică forţaţi să se confrunte cu o imagine<br />

impusă, ştanţată, atât de inacceptabilă pe cât de artificială, construct ce ţine<br />

de o imagologie a monstruosului proiectat asupra unei victime sacrificiale,<br />

lipsit de un sens anume, aleatoriu, dar nu mai puţin fatal.<br />

Bibliografie<br />

Imre Kertész, Altcineva: Cronica schimbării, Bucureşti, Humanitas, 2004.<br />

În afara destinului, Bucureşti, Est Samuel Tastet Editeur, 2003.<br />

Elias Canetti, Limba salvată, Istoria unei tinereţi, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1984.<br />

Györg Ko<strong>nr</strong>ád, Călătoria, Iaşi, Ed. Polirom, 2003.<br />

Leon Wieseltier, Împotriva identităţii, Iaşi, Ed. Polirom, 1997.<br />

Jaqueline Barus-Michel, Florence Giust-Desprairies, Luc Ridel, Crize: Abordarea<br />

psihosocială clinică, Iaşi, Ed. Polirom, 1998.<br />

François de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann, Ancheta<br />

şi metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul<br />

comprehensiv, Iaşi, Polirom, 1998.<br />

46 Idem, Ibidem, pp. <strong>30</strong>-31.<br />

47 Idem, Ibidem, p. 49.<br />

108

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!