01.06.2013 Views

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

Revista Haemus nr. 30-32 - Libraria pentru toti

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

grupează cadre de socializare în acelaşi timp apropiate şi foarte diferite.” 43<br />

Impunerea rolului de evreu prin stigmatizare duce inevitabil la impunerea<br />

rolului de victimă, la restrângerea dramatică a „buchetului de roluri” şi la<br />

criza identitară. Artificialitatea acestui rol este sesizată de către Kertész întrun<br />

pasaj din memoriile sale: “N-am nici un chef să-mi joc rolul. N-am nici<br />

un chef să decad într-atât încât să protestez împotriva aşa-numitului<br />

antisemitism (odinioară, la început, am făcut acest lucru îndemnat fiind de<br />

orgoliu, prostie, infatuare şi speranţă). Evreitatea mea este mult prea<br />

interesantă (sau altfel spus: e mult prea semnificativă) <strong>pentru</strong> a o privi ca<br />

refracţie a nebuniei numite antisemitism.” 44 Datorită acestei impuneri însăşi<br />

perceperea evreităţii drept o comunitate etnică este refuzată, în detrimentul<br />

evidenţei care îşi cere uneori dreptul la recunoaştere: „ – Lectură la<br />

„Jüdische Gemeinschaft” [Comunitatea evreilor]; când o văd pe<br />

organizatoarea seratei, o femeie bondoacă, puţin răvăşită, am impresia că<br />

acest chip îmi este cunoscut de la Budapesta, de mult timp, dar aflu dendată<br />

că vine din Anglia, e londoneză. Trebuie să recunosc, în sfârşit, ceea<br />

ce mi-a fost atât de greu să admit până acum, şi anume că evreul nu este<br />

doar o noţiune abstractă (desigur, este şi asta), ci inclusiv o rasă şi un tip<br />

uman: cu toate că nu toţi evreii sunt evrei, precum susţine Schönberg, nici<br />

un evreu nu poate eluda faptul că este evreu (acest lucru este deja rodul<br />

experienţei mele).” 45<br />

Identitatea etnică ţine de un specific care se delimitează de restul nu doar la<br />

nivelul negaţiei. Acest lucru nu este valabil în cazul etniei evreieşti prin<br />

simplul fapt că, aşa cum remarca acelaşi Kertész, referitor la specificul<br />

unguresc, dar care la fel de bine ar fi putut fi german, românesc sau<br />

polonez, unele identităţi au nevoie de evreul-ca-diferit <strong>pentru</strong> a se structura:<br />

„Fără antisemitism, ce fel de identitate ar avea cel care este ocupat în<br />

permanenţă cu propria-i identitate specific ungurească? Dar ce este<br />

specificul unguresc? În mod tranşant de cele mai multe ori se poate verifica<br />

numai în aserţiuni negative, dintre care cea mai simplă – în cazul în care se<br />

caută pretexte – sună astfel: ungur este cel care nu-i evreu. E-n regulă, dar<br />

cine este evreul? Păi e cât se poate de limpede: cel care nu-i ungur. Evreul<br />

este cel despre care se poate vorbi la plural, cel care este aşa cum sunt toţi<br />

ceilalţi evrei, cel ale cărui însuşiri pot fi cuprinse într-un compendiu, ca<br />

însuşirile pe care le are o specie nu prea complexă de animale (mă gândesc,<br />

43 François de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann,<br />

Ancheta şi metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul<br />

comprehensiv, Iaşi, Polirom, 1998, p. 278.<br />

44 Imre Kertész, Altcineva: Cronica schimbării, Bucureşti, Humanitas, 2004, p.52.<br />

45 Idem, Ibidem, pp. <strong>30</strong>-31.<br />

107

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!