Ludmila Ulitkaia - Imago

În momentul acela, Mutiukin scoase un briceag asemănător celui de ascuţit
creioane, dar nişte creioane mari, din el făcu să apară o lamă subţire şi sări la
Miha, la pumnii lui ridicol de mari. Sania scoase un ţipăt strident, îşi luă avânt
şi, din două sărituri dezlânate, apucă lama briceagului cu mâna. Sângele ţâşni
cu o viteză de necrezut, Sania îşi scutură mâna, şi un jet roşu inundă faţa lui
Mutiukin. Acesta se porni pe urlat, de parcă el era rănitul, şi într-o clipă o luă
la goană însoţit de Murîghin. Nimeni nu se gândea la victorie. Miha nu vedea
ce se întâmplase, fiindcă nu mai avea ochelarii. Cetverikov se repezi prea
târziu să-l prindă pe Murîghin, dar goana lui nu mai avu nici un rost. Ilia îi
bandajă mâna lui Sania cu fularul, dar sângele continua să curgă ca dintr-un
robinet.
— Fugi la Anna Aleksandrovna, repede! îi strigă Ilia lui Miha. Şi tu, hai la
şcoală, la doctoriţă!
Sania leşinase – fie de frică, fie din cauza hemoragiei. După douăzeci şi
cinci de minute îl duseră la Institutul Sklifosovski, unde îi opriră repede
sângerarea şi-i cusură rana. După o săptămână, văzu că nu putea să-şi îndrepte
al patrulea şi al cincilea deget. Profesorul veni să-i examineze mâna, îi desfăşă
palma mică, se bucură să vadă că rana era în curs de vindecare, îi zise că
afurisitul de briceag secţionase ligamentul transversal în profunzime şi că tare
se mira că tăiase doar două degete, şi nu toate patru.
— Poate să facă exerciţii? Masaj, electroşocuri sau alte proceduri noi? îl
întrebă Anna Aleksandrovna pe profesor, care o privea cu respect.
— Neapărat, numai după ce rana se cicatrizează complet. Mobilitatea se
restabileşte parţial. Ştiţi, tendoanele nu-s ca muşchii.
— O să poată cânta la vreun instrument?
Profesorul zâmbi cu un aer compătimitor:
— E puţin probabil.
Nu-i trecu prin cap că semnează o sentinţă de condamnare. Anna
Aleksandrovna nu-i spuse nimic lui Sania, şi după externare merseră o
jumătate de an la tot felul de proceduri.
Imediat după operaţie, directoarea şcolii veni în fugă la Sania – zvonurile
despre briceag ajunseseră la urechea ei şi o speriaseră. Interogat de Larisa
Stepanovna, Sania fu foarte rezervat şi ferm: repetă de cinci ori că găsise
briceagul în curtea şcolii, că apăsase pe buton, lama ţâşnise şi-i tăiase palma.
Habar n-avea al cui era briceagul. Arma făptaşului fusese găsită a doua zi
după eveniment. Zăcea murdară de sânge, ca-n filme, în mijlocul unei insuliţe
de zăpadă. I-o aduseseră directoarei, şi fusese pusă în sertarul de sus al