12.08.2023 Views

Ludmila Ulitkaia - Imago

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

— Asta depinde de noi. Putem s-o prelungim… zise Safianov bătând în

furca telefonului. Depinde de noi… Nu-ţi punem beţe-n roate. Gândeşte-te

bine. Ai acum la ce să reflectezi. Am văzut că nu te ţii de cuvânt; ai semnat că

n-o să te ocupi cu activităţi dintr-astea. Şi ce vedem noi? Stau la dumneata

persoane indezirabile, fără să fie înregistrate, vă duceţi la academicianul

Saharov, el scrie tot felul de trăsnăi în străinătate. Vin la dumneata

corespondenţi de presă străini. Cine ţi-a dat voie să ai astfel de activităţi?

Pleacă, ăsta-i lucrul cel mai bun pe care îl poţi face. Dacă te dăm pe mâna

justiţiei, nu mai scapi doar cu trei ani, Mihei Matveievici. De ce te tot codeşti?

Toţi ăştia ai dumitale visează să ajungă în Israel! Ne-ar pupa şi mâinile dacă

le-am propune să plece! Bine, gândeşte-te! Nu-ţi dăm prea mult răgaz, trei zile,

atât. Dacă nu pleci, te arestăm. Mai avem şi alte posibilităţi… Poftim, ia

stiloul, hârtia şi scrie că recunoşti cu mâna pe inimă că: ai avut legături cu

tătarii, cu Mustafa Usmanov, cu Aişé, cum ai ajuns la academicianul Saharov,

ce ai făcut acolo, ce a făcut la dumneata acasă Robert Kulavik, aşa-zisul

american, nenorocitul ăla de polac. Scrie totul amănunţit şi ne despărţim, să

zicem, prieteni. Nu pot promite însă nimic. Ne străduim. Te străduieşti

dumneata, ne străduim şi noi.

Îşi şterse cu dosul palmei lipomul de un roşu închis, şi Miha îşi zise că e

tare nervos căpitanul. „Eu, în schimb, nu-s nervos deloc.“

Miha zâmbi şi puse invitaţia pe masă. Îşi aşeză mâna deasupra ei, de parcă

hârtia ar fi putut zbura.

— Am înţeles, tovarăşe căpitan. O să mă gândesc. Pot să plec?

— Du-te, du-te. Te aştept luni la ora trei, îi zise Safianov în timp ce-i semna

permisul de ieşire. Sfatul meu e să te gândeşti bine. A doua oară n-o să-ţi mai

facem o asemenea propunere.

Ieşi. Era iarnă? Primăvară? Cât o fi ceasul? Sfârşitul dimineţii? Începutul

serii? Kitai Gorod? Bulevarde? Lubianka?

N-aş vrea să-mi ies din minţi nicicum…

Nu, nu asta…

Când oare norul se va împrăştia

Deasupra sufletului meu rănit?

Când oare mă voi dezlega

Din firele ce mă ţin priponit?

Când oare demonul ce peste suflet

Toarnă somn…

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!