Ludmila Ulitkaia - Imago

Ilia şi Sania se uitară unul la altul, îşi făcură cu ochiul, ba chiar schimbară
priviri ironice. Sania zise în şoaptă: „Micul nostru Cristos!“
Secundantul lui Miha era Ilia, al lui Iura era Vaska Egorocikin. În parc
căzuse zăpadă din belşug, secundanţii o bătătoriră ca să facă o mică arenă
pentru luptă. Sania le propuse dueliştilor să-şi pună mănuşi de piele, dar
nimeni nu avea un asemenea produs de lux. Sania era convins, nu se ştie de ce,
că nu se puteau bate cu mâinile goale:
— În Antichitate grecii îşi înfăşurau braţele în curele de piele.
De unde o mai scosese şi pe asta? Vorbea cu multă convingere. Curele erau
câte pofteşti. Secundanţii îşi scoaseră curelele, le puseră cap la cap pe zăpadă
în chip de barieră pentru ring. Dueliştii trebuiau să se apropie unul de altul, să
numere şi să înceapă lupta când ajung la „trei“.
Îşi trecură curelele de la pantalonii de şcoală în jurul mâinilor, cu
cataramele ţinute în palmă. Îi stânjeneau groaznic.
— Nu se poate fără curele? întrebă plin de speranţă Iura.
Miha nu catadicsi să-i răspundă.
Ilia îi propuse lui Iura să-şi ceară scuze.
Miha îi respinse propunerea având un argument serios:
— Scuzele trebuie să i le ceară fetei.
Iura se bucură:
— O fac chiar acum! Nici o problemă!
Cum nici o fată nu era acolo, propunerea cu împăcarea fu respinsă.
Miha îşi scoase ochelarii şi-i dădu lui Sania. Se dezbrăcară de paltoane.
— E prea mult, poate că se termină aşa, zise în şoaptă Sania.
— Gata! Aţine-te! zise răstit Miha scos din sărite.
Ilia începu să numere. La „trei“ dueliştii se apropiară unul de altul.
Stăteau faţă-n faţă: Iura, băiat voinic, şi Miha, mai plăpând, dar mai aţâţat.
Acesta săltă pe loc şi-l lovi în faţă pe Iura cu amândoi pumnii, pe cât de
neîndemânatic, pe atât de nedureros.
În sfârşit, Iura se înfurie. Îi dădu o singură lovitură drept în nas. Sângele
ţâşni imediat. Sania începu să geamă, de parcă el era cel lovit, şi scoase o
batistă curată. Lovitura nu era atât de puternică, pe cât era de precisă.
De atunci nasul lui Miha arăta strâmb într-o parte. Avea să-l doară mult
timp. Nu-ncape îndoială că era totuşi vorba de o fractură.
Puteau considera duelul încheiat.
În timpul ăsta, după plecarea elevilor, cele două învăţătoare tinere dădură
pe gât ultima înghiţitură de băutură împreună cu profesorul de sport. La vestiar