Ludmila Ulitkaia - Imago

primiră cadouri sub formă de bani, daruri foarte dispreţuite, însă foarte utile,
de la Marlen, de la părinţii Alionei şi de la o mătuşă. Când ieşea de la institut,
Aliona făcea turul magazinelor ca să cumpere farfurii şi perne noi, încântată
să-şi reînnoiască viaţa. Rana din suflet nu i se vindecase de tot, dar dispăruse
undeva departe, gonită de Miha cu tandreţea lui inepuizabilă şi pasiunea
încărcată de energie.
Exact aici se sfârşi şansa lui Miha. Iakov Petrovici îl chemă la el şi-i spuse
că n-a ieşit treaba cu aspirantura, că serviciul de cadre i-a dat aviz negativ.
Dar că asta nu-i împiedică să colaboreze mai departe.
— Vom discuta tema disertaţiei, dar nu va fi un drum uşor, asta pot să ţi-o
spun de pe acum.
Chiar dacă nu era punctul final al carierei lui Miha, rămâneau multe puncte
în suspensie.
La sfârşitul lunii, la cererea directoarei, Miha demisionă din postul de la
internat. Ea îşi ceru iertare, plânse, se justifică zicându-i că lucrul cel mai
important pentru ea este să protejeze internatul, să nu pericliteze viitorul celor
patruzeci de elevi.
Miha, iute la minte, îi puse o singură întrebare:
— Aţi primit vreun telefon?
Margarita Avetisovna confirmă dând din cap.
Nu exista decât o singură explicaţie: el se afla acum în vizorul lor. Îşi
prezentă demisia „din motive personale“. Îi propuseră ca în cele două
săptămâni de preaviz obligatorii să se odihnească şi să-şi caute un nou loc de
muncă. După două săptămâni, Miha veni să-şi ia cartea de muncă şi să se
despartă de colegii săi. Toţi arătau tulburaţi, Gleb Ivanovici lipsea.
Miha îi întrebă ce ştiau despre el şi află că fusese internat într-un spital de
psihiatrie.
Simţi un gol uriaş, avu senzaţia că viaţa lui se va schimba cu totul: ceva
complet nou trebuia să umple acel gol.
Note
63. Vladimir Narbut (1888–1938), poet, a făcut parte din grupul de la Odessa, printre care se numărau
Iuri Oleşa, Eduard Bagriţki, Ilia Ilf şi Evgheni Petrov. A fost arestat în 1936 şi împuşcat în 1938.
64. Trad. de Al. Andriţoiu, în Antologie de poezie rusă, vol. I. „Perioada clasică“, Minerva, Bucureşti,
1987, p. 114.
65. Maksimilian Voloşin (1877–1932), poet, traducător, pictor, figură importantă a vieţii artistice şi
literare ruseşti. În casa lui de la Koktebel, în Crimeea, se întâlneau artişti ruşi din mai multe generaţii.
66. Acronim de la Smert Şpionam (Moarte Spionilor), poliţia politică din armată.
67. Păgubos (idiş).