Ludmila Ulitkaia - Imago

A doua zi Sania o conduse la Şeremetievo. Se îmbrăţişară la despărţire.
Înainte să dispară pe culoar, ea îi făcu cu mâna în care avea fesul roşu. Sania
se întoarse cu autobuzul. Afară viscolul lipea pe geamuri terciul de zăpadă.
„Nu mă duc acasă. Nici la Ilia. Vreau să trec pe la Miha“, se gândi Sania.
Şi imediat îşi dădu seama: Miha nu mai este. Nici Anna Aleksandrovna.
Aproape că nici mama.
Este nefericita de Aliona, e Maia, e mama care nu mai seamănă cu mama, e
Lastocikin ca un vis urât. Mai e şi puţină muzică, de care îl despart nişte
împrejurări stupide. Înseamnă că Pierre are dreptate – nu-i mai rămâne decât
să fugă? Sau să zacă în pat cu capul înfundat în perna tapiţată? Sau – ca
Miha…
Deby ajunse la Palo Alto fără să anunţe pe nimeni. Iarna din California
semăna foarte puţin cu iarna rusească: 59 de grade Farenheit. Asta însemna 15
grade Celsius. În timp ce urca la etajul trei, târându-şi mantoul de nurcă,
încercă să-şi amintească de unde să scadă şi cu cât să înmulţească. Ţinea
minte bine că la Moscova erau 25 de grade sub zero.
Împinse uşa. Era deschisă. Începu să strige din prag:
— Petia! Minus douăzeci şi cinci de grade ruseşti câte grade înseamnă la
americani?
Petia ştia formula:
— Cam nouăsprezece grade.
Deby aruncă din prag mantoul pe fotoliu şi acesta alunecă pe podea.
— Nu eşti întreagă la minte! De ce n-ai dat un telefon? Acum am intrat şi eu
în casă! Puteai să nu mă găseşti aici! îi spuse pe un ton înfuriat Pierre.
— Şi eu abia am sosit! N-am nevoie de mantoul de blană! La clima
noastră… nu-mi trebuie haină de blană! Şi-n general, e jignitor!
— Ia stai! Te-ai răzgândit? Ce-i jignitor? Doar ne înţeleseserăm.
Pe măsuţă se afla o sticlă de whisky începută, Deby se repezi la ea. Pierre i-
o luă din mână şi-i turnă un sfert de pahar.
Deby dădu pe gât whiskyul şi puse nervoasă paharul umed pe sticla mesei –
se auzi un zgomot îngrozitor, alarmant.
— La urma urmelor, el putea să se însoare cu mine aşa, pur şi simplu! De
ce? De ce nu vrea să se însoare cu mine?
Pierre scoase nişte cuburi de gheaţă din congelator şi mai turnă whisky:
— Ia stai puţin! Ne-am înţeles aşa: mantoul de nurcă în avans, banii după
încheierea căsătoriei. Ce alte pretenţii ai de la mine?