untitled

— Ce vrei să spui?
A tușit și a făcut semn cu mâna spre fum, care acum se îndrepta în
direcția lui. M-a tras afară din adăpost și m-a întors în direcția grajdurilor.
— Îi spuneai ieri lui Colum că ai nevoie de crețișor de pădure și de alte
ierburi vrăjitorești?
— Da, să fac niște leacuri pentru cei care au fost otrăviți cu mâncare. Și ce
e cu asta? am întrebat, încă bănuitoare.
El a ridicat din umeri, binedispus.
— Doar că mă duc în sat la fierar să potcovesc trei cai. Nevasta
perceptorului se ocupă de leacuri și plante și are provizii la îndemână. Fără
îndoială că are ierburile alea de care ai nevoie, că nu-s foarte greu de găsit. Și
dacă binevoiești, doamnă, ești binevenită să călărești unul din cai, să mă
însoțești până în sat.
— Soția perceptorului? Doamna Duncan?
M-am simțit deodată mai veselă. Gândul că voi scăpa din castel, chiar și
pentru scurtă vreme, era irezistibil. Mi-am șters în grabă obrajii și mi-am
vârât batista murdară în cingătoare.
— Să mergem.
•
Am savurat scurta călătorie călare la vale până în satul Cranesmuir, deși
ziua era întunecată și norii acopereau cerul. Dougal era într-o dispoziție de
zile mari, sporovăind și glumind vesel pe toată durata drumului.
Mai întâi ne-am oprit la fierar, unde Dougal a lăsat cei trei cai, apoi m-a
luat pe șa în spatele lui până pe strada principală unde se afla casa familiei
Duncan. Un conac impozant cu bârne din lemn, cu patru etaje, primele două
fiind decorate cu ferestre elegante, cu ochiuri de geam în formă de romb,
pictate în tonuri pastelate de purpuriu și verde.
Geilie ne-a întâmpinat veselă, încântată de companie într-o asemenea zi
mohorâtă.
— Splendid! a exclamat ea. Abia așteptam să am o scuză să răscolesc
cămara să aranjez anumite lucruri. Anne!
O servitoare scundă, între două vârste și cu un chip precum merele iarna,
a apărut pe o ușă pe care nu o observasem, fiind ascunsă în curbura
șemineului.
— Du-o pe doamna Claire în cămară, i-a poruncit Geilie, și pe urmă dă
fuga și adu-ne o găleată cu apă de izvor. De la izvor, te rog, nu de la fântâna
din piață! S-a întors spre Dougal. Am pus deoparte tonicul pe care i l-am
promis fratelui dumitale. Vrei să vii o clipă cu mine în bucătărie?
Am urcat în urma fundului rotund ca un dovleac al servitoarei un șir de
trepte din lemn, ajungând într-un pod surprinzător de lung și de răcoros.
144