untitled

— Broaște, a răspuns ea scurt. Amândoi aveau câte cinci sau șase broaște
băgate în cămașă.
— Oh, Doamne, a spus Ian. Când una ți s-a strecurat în sus pe gât și a sărit
în forjă, am crezut că o să mor.
— Nu îmi pot imagina cum de tata s-a putut stăpâni în câteva ocazii să nu
îmi sucească gâtul, a spus Jamie, dând din cap. E o minune că am reușit să
ajung la maturitate.
Ian s-a uitat gânditor spre propriul său fiu, care încerca să construiască
ceva din cuburi de lemn lângă cămin.
— Nu știu cum voi reuși, când va veni vremea, să îl bat pe propriul meu.
Uită-te la el… e atât de mic.
A făcut un semn neajutorat spre figura micuță și voinică, cu gâtul delicat
aplecat spre treaba lui.
Jamie și-a măsurat tizul cu o privire cinică.
— Ah, o să fie la fel de împielițat ca și tine sau ca mine, mai dă-i timp. La o
adică, cred că și eu trebuie să fi părut inocent la un moment dat.
— Ai arătat, a spus Jenny pe neașteptate, punând o cană de tablă cu cidru
în mâna soțului ei. Erai un copil foarte dulce, Jamie, a continuat ea, bătându-l
pe fratele ei pe creștet. Îmi amintesc cum stăteam lângă pătuțul tău. Nu
aveai mai mult de un an sau doi, adormit cu degetul mare în gură, și cu toții
am căzut de acord că nu mai văzusem un copil atât de frumos. Aveai obrăjori
rotunzi și grași și niște bucle roșcovane foarte drăgălașe.
Băiețelul drăgălaș a căpătat o nuanță interesantă de roz și și-a golit cana
de cidru dintr-o înghițitură, evitându-mi privirea.
— Dar nu a ținut mult, a spus Jenny arătându-și dinții albi într-un zâmbet
ușor malițios îndreptat spre fratele ei. Câți ani aveai când ai încasat prima
bătaie, Jamie? Șapte?
— Nu, opt, a spus Jamie, azvârlind un butuc în grămada de cărbuni
incandescenți. Iisuse, cât de dureroasă a fost. Douăzeci de lovituri de bici
peste fund și nu s-a oprit nicio clipă, de la început până la sfârșit. Niciodată
nu se oprea.
S-a ridicat din nou, frecându-și nasul. Obrajii îi erau roșii și ochii îi
străluceau de oboseală.
— După ce a terminat, tata s-a îndepărtat câțiva pași și s-a așezat pe o
piatră în timp ce eu îmi ridicam pantalonii. Pe urmă, când am încetat cu
urletele și m-am mai liniștit într-un soi de fornăit ud, m-a chemat la el.
Acum, că mă gândesc, îmi amintesc vorbele pe care mi le-a spus. Poate când
o veni timpul, i le vei spune și tu lui Jamie cel mic.
Jamie a închis ochii, rememorând întâmplarea.
530