untitled

umflate de dorință. În cele din urmă a desfăcut rochia de la guler până la
talie.
— Ah! a spus din nou, iarăși cu un alt ton. Precum catifeaua albă.
Glasul îi era răgușit, iar părul îi căzuse din nou pe frunte, însă nu a mai
încercat să îl dea pe spate.
Mi-a desfăcut sutienul cu un gest expert al degetului mare și s-a aplecat să
îmi venereze senzual sânii. Apoi s-a retras și, prinzându-mi sânii cu
amândouă mâinile, și-a plimbat palmele peste ei până s-au întâlnit între cele
două umflături și, fără a se opri, le-a plimbat iarăși în sus fără grabă,
trasându-mi linia coastelor până la spate. Sus și din nou jos și în cercuri,
până când am gemut și m-am întors spre el. Și-a înfipt buzele în ale mele și
m-a lipit de el până când coapsele noastre s-au îmbinat. Și-a aplecat capul
spre gâtul meu, mușcându-mă ușor de lobul urechii.
Mâna care îmi mângâia spatele a alunecat tot mai jos și mai jos, oprinduse
deodată surprinsă. A mai pipăit o dată, apoi Frank și-a ridicat capul și s-a
uitat la mine, rânjind.
— Ce avem noi aici, deci? a întrebat el, imitând un polițist de țară. Sau,
mai degrabă, ce nu avem noi aici.
— Suntem doar pregătiți, am răspuns cu afectare. Infirmierele sunt
educate să anticipeze evenimentele neprevăzute.
— Serios, Claire, a murmurat el, strecurându-și mâna sub rochia mea și
peste coapsă până la căldura moale și neacoperită dintre picioarele mele,
ești persoana cu cel mai ascuțit simț practic pe care am cunoscut-o vreodată.
•
Frank a venit prin spatele meu în timp ce stăteam în fotoliul din salon în
acea seară cu o carte voluminoasă deschisă în poală.
— Ce faci aici? a întrebat el, cu mâinile odihnindu-se ușor pe umerii mei.
— Caut o plantă, am răspuns, strecurând un deget printre file pentru a ști
unde rămăsesem. Cea pe care am văzut-o în cercul de piatră. Vezi… am
deschis repede cartea, poate fi campanulacee, sau gentianacee,
polemoniacee, boraginacee, care sunt, cel mai probabil, variațiuni de Nu-măuita,
dar poate fi și o variantă a acesteia, Anemone patens.
Am întins degetul spre o ilustrație colorată a unui dedițel.
— Nu cred că era gențiană de vreun fel, petalele nu erau perfect rotunde,
dar…
— Păi, de ce nu te duci până acolo să o culegi? a sugerat el. Domnul Crook
ți-ar putea împrumuta rabla lui sau… nu, am o idee mai bună. Ia mașina
doamnei Baird, e mai sigură. De la șosea până la baza dealului e distanță
mică.
45