untitled

în cele din urmă s-a resemnat cu ideea că singura cale de a scăpa era să ne
spună ce voiam să aflăm.
— E mort, a răspuns el oțărât.
Apoi, când degetul lui Jenny s-a strâns pe trăgaci amenințător, a adăugat,
cuprins deodată de panică:
— Nu l-am omorât eu! A fost vina lui!
Jamie, ne-a povestit el, fusese urcat pe un cal, cu mâinile legate cu o fâșie
de piele în spatele unuia dintre ei, călărind între alți doi. Părea destul de
docil, așa că nu luaseră nicio măsură specială de precauție când au trecut
râul la zece kilometri depărtare de moară.
— Blestematul s-a aruncat de pe cal și a căzut în apa adâncă, a spus
MacDonald, scuturându-și umerii atât cât îi permiteau mâinile legate la
spate. Am tras în el. Trebuie să îl fi nimerit, pentru că nu s-a ridicat la
suprafață. Dar sub vad, apa curge cu viteză și e adâncă. Am căutat o vreme,
dar nu i-am găsit leșul. Trebuie să fi fost dus de curent. Acum, pentru
numele lui Dumnezeu, doamnelor, vă rog să mă dezlegați.
Văzând că repetatele amenințări ale lui Jenny nu au schimbat detaliile
poveștii lui MacDonald, am decis că ne spusese adevărul. Refuzând categoric
să îl eliberăm, Jenny i-a slăbit măcar legăturile, astfel încât, în timp, se putea
zbate să iasă din ele. Apoi am fugit.
— Crezi că e mort? am pufnit când am ajuns la calul priponit.
— Nu. Jamie înoată ca un pește și l-am văzut ținându-și respirația și câte
trei minute o dată. Hai, mergem să căutăm pe malul râului.
Am cutreierat în sus și în jos malurile apei, împiedicându-ne de pietre,
alunecând în apa mai puțin adâncă, zgâriindu-ne palmele și obrajii de
sălciile care își aplecau crengile în iazuri.
În cele din urmă Jenny a scos un țipăt triumfător și am traversat râul
stropindu-mă, balansându-mă pe pietrele alunecoase din albie, puțin adâncă
în acel punct. Ținea în mână o curea din piele, încă strânsă într-un cerc. O
pată de sânge o decolora într-o parte.
— Aici și-a scos lațul, a spus ea, îndoind cercul în mâini.
A privit înapoi în direcția din care venisem, în jos de-a lungul coborâșului
neregulat de bolovani, al bulboanelor adânci și cascadelor pline de spumă și
a dat din cap.
— Cum o fi reușit? a spus ea, pe jumătate pentru sine.
Am găsit o zonă cu iarbă culcată, nu departe de mal, unde semnele arătau
că se așezase să își tragă sufletul. Am găsit o pată maronie pe trunchiul unui
plop tremurător din apropiere.
— E rănit, am spus.
571