untitled

irou, conține o serie de reclamații depuse împotriva căpitanului de diverse
familii și moșieri, denunțând tot soiul de fapte: de la agresarea slujnicelor de
către soldații garnizoanei până la furtul de cai, fără a mai menționa diversele
acuzații de „insultă”, nespecificate.
Eram amuzată.
— Așadar ai în arborele genealogic un hoț de cai căruia i s-a dus vestea? l-
am întrebat pe Frank.
El a ridicat din umeri, netulburat.
— A fost ce a fost și eu nu pot face nimic să schimb istoria. Doar vreau să
aflu. Reclamațiile respective nu sunt ceva neobișnuit pentru acea perioadă;
englezii, în general, și soldații, în particular, erau destul de nepopulari în
Scoția. Nu, ce mi se pare straniu este că niciuna din aceste plângeri nu pare
să se fi rezolvat vreodată, nici măcar cele serioase.
Vicarul, incapabil să își stăpânească nerăbdarea, a intervenit:
— Așa este. Ofițerii în acele vremuri nu erau judecați după standardele
actuale: atunci puteau face cam tot ce le poftea inima în chestiuni minore.
Însă cazul acesta este neobișnuit. Nu că plângerile sunt investigate și
respinse; aici pur și simplu dispar, nu mai apar menționate nicăieri
niciodată. Știi ce cred eu, Randall? Că strămoșul dumitale trebuie să fi avut
un protector. Cineva care îl putea apăra de sancțiunile din partea
superiorilor săi.
Frank s-a scărpinat în cap, mijindu-și ochii spre depeșe.
— S-ar putea să ai dreptate. Trebuie să fi fost cineva cu destulă influență,
totuși. În vârful ierarhiei militare, poate, sau un membru al aristocrației.
— Da, sau poate…
Pastorul a fost întrerupt în enunțarea teoriilor sale de intrarea menajerei,
doamna Graham.
— V-am adus ceva răcoritor, domnilor, a anunțat ea, așezând tava cu ceai
în centrul biroului, de pe care vicarul și-a salvat prețioasele sale depeșe în
ultima secundă.
Doamna Graham a îndreptat spre mine o privire pătrunzătoare,
cântărindu-mi picioarele neliniștite și ochii ușor încețoșați.
— Am adus doar două cești, pentru că m-am gândit că doamna Randall ar
binevoi să mă însoțească în bucătărie. Am puțină…
Nu am mai așteptat continuarea invitației sale, țâșnind în picioare cu
vioiciune. Am auzit teoriile erupând din nou în spatele meu în timp ce
împingeam ușile batante care dădeau spre bucătăria casei vicariale.
Ceaiul era verde, fierbinte și aromat, cu bucăți de frunze plutind prin
lichid.
29