untitled

S-a băgat la loc sub plapumă.
— Hai înapoi în pat, englezoaico.
— Ce a fost asta? am întrebat, urcând lângă el.
— O glumă, bănuiesc. Una proastă, dar a fost doar o glumă.
S-a ridicat într-un cot și a suflat în lumânare.
— Hai încoace, mo duinne. Mi-e frig.
•
În ciuda buchetului descântat care mă tulburase, am dormit destul de
bine, protejată de două ori, de ușa încuiată și de brațele lui Jamie. Spre
dimineață, am visat poieni pline cu iarbă grasă peste care zburau o mulțime
de fluturi. Galbeni, cafenii, albi și portocalii, se învârteau în aer în jurul meu
precum frunzele toamna, așezându-se ușor pe capul și pe umerii mei,
alunecând în jos pe trupul meu precum picăturile de ploaie, fiori abia simțiți
pe piele, aripile catifelate bătând ca ecourile slabe ale propriei mele inimi.
Am plutit ușor la suprafața realității și am realizat că picioarele fluturilor
pe stomacul meu erau șuvițele aprinse ale părului scurt de pe capul lui
Jamie, iar fluturele prins între coapsele mele era limba lui.
— Mmm, am spus ceva mai târziu. Asta e foarte bine pentru mine, dar cu
tine ce facem?
— Păi, se rezolvă cam în trei sferturi de minut, dacă vei continua în
același fel, a spus el, dându-mi la o parte mâna cu un rânjet. Dar mai degrabă
aș prefera să savurez momentul, eu sunt un bărbat mai molcom și chibzuit
prin natură, înțelegi tu. Dar mi-ai putea face onoarea companiei tale în
această seară, stăpână?
— Onoarea va fi a mea, am spus.
Mi-am așezat brațele sub cap și i-am aruncat printre pleoapele pe
jumătate închise o privire provocatoare.
— Vrei să spui că ești atât de ramolit încât nu mai poți mai mult de o dată
pe zi?
M-a privit cu ochii îngustați de unde stătea la marginea patului. Deodată
am văzut ceva alb imens care s-a repezit la mine, și m-am trezit băgată
adânc în pat.
— Da, prea bine, a spus el în șuvițele încâlcite ale părului meu, să nu spui
că nu ai fost prevenită.
Două minute și jumătate mai târziu, a gemut și a deschis ochii. Și-a frecat
obrajii și pielea capului viguros cu amândouă mâinile, capătul șuvițelor
ridicându-se precum penele. Apoi, cu o înjurătură mormăită în galică, s-a
extras fără tragere de inimă dintre așternuturi și a început să se îmbrace,
tremurând în aerul rece al dimineții.
392