untitled

pentru a-l primi pe rând pe fiecare arendaș, pentru a se sfătui în privința
nevoilor pentru semănăturile de primăvară sau a se consulta în privința
vânzării lânii și a grânelor, pentru a discuta despre activitățile moșiei și
pentru a pune lucrurile în ordine pentru următorul trimestru.
Eu pluteam veselă peste tot, însoțindu-i pe arendași, dând o mână de
ajutor cu gustările când era nevoie, uneori retrăgându-mă în decor pentru a
urmări lumea care venea și pleca.
Amintindu-mi promisiunea pe care i-o făcuse Jamie bătrânei doamne de
la iazul morii, așteptam cu o oarecare curiozitate sosirea lui Ronald MacNab.
A apărut la puțin timp după prânz, călare pe un măgar înalt cu mersul
împiedicat, cu un băiețel atârnând de cureaua lui în spate. I-am privit pe
furiș din ușa salonului, întrebându-mă cât de corectă fusese descrierea
mamei sale. După o vreme, am ajuns la concluzia că, deși „bețivan” era un
cuvânt mult prea dur, impresia generală a bunicii MacNab era cât se poate
de corectă. Ronald MacNab avea părul lung și nespălat, strâns neglijent la
spate cu o sfoară, iar gulerul și manșetele cămășii îi erau cenușii de
murdărie. Deși era cu siguranță mai tânăr cu un an sau doi decât Jamie, arăta
cu cel puțin cincisprezece ani mai în vârstă, cu oasele feței ascunse sub
pielea puhavă și ochii mici și cenușii lipsiți de viață și injectați.
Cât despre copil, era la fel de neîngrijit și murdar ca și tatăl său. Ba mai
rău, din punctul meu de vedere, se furișa speriat în spatele părintelui său, cu
privirile plecate, chircindu-se când Ronald s-a întors și s-a răstit la el. Jamie,
care ieșise în ușa biroului, a observat același lucru, căci l-am văzut
schimbând o privire ascuțită cu Jenny, care aducea o carafă proaspătă la
rugămintea lui.
Jenny și-a înclinat puțin capul și i-a întins carafa. Apoi, luând băiatul cu
fermitate de mână, l-a îndreptat spre bucătărie, spunând:
— Hai cu mine, flăcăule. Cred că am un biscuit sau doi pentru tine. Sau ce
zici de o felie de tartă cu fructe?
Jamie a înclinat capul politicos spre Ronald MacNab, pășind într-o parte
când bărbatul a intrat în birou. Întinzând brațul să închidă ușa, Jamie mi-a
prins privirea și mi-a făcut un semn din cap spre bucătărie. Am încuviințat
drept răspuns și m-am întors să o urmez pe Jenny și pe tânărul Rabbie.
I-am găsit discutând relaxați cu doamna Crook care turna punch dintr-un
vas mare într-un bol de cristal. A scurs puțin într-o cană de lemn și i-a oferito
băiatului, care s-a dat în spate, măsurând-o cu priviri suspicioase înainte
de a o accepta în cele din urmă. Jenny a continuat să discute degajat cu el în
timp ce umplea platourile, primind drept răspuns niște mormăituri. Cu toate
acestea, mica creatură pe jumătate sălbatică a părut să se mai relaxeze
puțin.
553