untitled

Singura obiecție pe care o aveam împotriva acestei ipoteze era prezența
cadavrelor de sub Piatra de Altar și a rămășițelor incinerate din găurile Z.
Dacă nu cumva erau rămășițele nefericiților neguțători prinși cu ocaua mică,
părea nițel insalubru să îngropi niște oameni în mijlocul pieței.
În miniaturalul monument circular din vârful dealului nu se zăreau urme
de morminte. Prin „miniatural” vreau să sugerez că cercul de menhire era
mai mic decât cel de la Stonehenge; totuși, fiecare megalit avea de două ori
înălțimea corpului meu și era masiv ca proporții.
De la un alt ghid la Stonehenge auzisem că astfel de inele de piatră se
găsesc peste tot în Marea Britanie și Europa, unele mai bine păstrate decât
altele, unele diferind ușor ca formă și orientare, toate cu origini și scopuri
necunoscute.
Domnul Crook stătea în picioare zâmbind îngăduitor în vreme ce eu mă
plimbam printre blocurile de piatră, oprindu-mă din când în când pentru a
atinge ușor câte unul, ca și cum atingerea mea putea avea vreun efect asupra
stâncilor monumentale.
Unele dintre blocurile de piatră erau vărgate, în dungi colorate palide.
Altele erau stropite cu pistrui de mică, în care se oglindea soarele dimineții,
scăpărând în licăriri vesele. Aceste menhire erau cu totul diferite de
bolovanii nativi care țâșneau spre cer dintre ferigile înalte care acopereau
pământul de jur împrejur. Cei care construiseră aceste cercuri din piatră,
pentru a servi unui scop numai de ei știut, consideraseră că este destul de
important să scoată din pământ, să dea o formă și să transporte aceste
blocuri speciale de piatră pentru ridicarea unor astfel de monumente. Cum
le șlefuiseră? Cum le transportaseră și de la ce distanță inimaginabilă?
— Soțul meu va fi fascinat, i-am spus domnului Crook, întorcându-mă
pentru a-i mulțumi că îmi arătase acest loc și plantele. Îl voi aduce și pe el
mai târziu aici, să vadă.
Bătrânul uscățiv mi-a oferit galant brațul în vârful potecii. Am acceptat,
admițând, după ce am aruncat o privire în jos la coborâșul abrupt, că, în
ciuda vârstei sale, era probabil mai stăpân pe picioarele lui decât eram eu pe
ale mele.
În acea după-amiază, m-am avântat pe stradă spre centrul satului pentru
a-l lua pe Frank, care se dusese în vizită la vicar. Aspiram fericită mireasma
îmbătătoare a Highlands în care amesteca parfumul de iarbă neagră, salvie
și salcâm sălbatic, aromat din loc în loc cu fum din hornuri și un iz de hering
prăjit, în vreme ce treceam pe lângă căsuțele răsfirate. Satul era cuibărit
într-un mic povârniș la baza uneia dintre acele stânci înfricoșătoare care se
înalță atât de abrupt din ținuturile mlăștinoase ale Scoției. Căsuțele de lângă
drum erau foarte frumoase. Prosperitatea de după război se vedea în noul
26