untitled

Nu anticipasem care puteau fi efectele unei lungi călătorii în șa cu fundul
tăbăcit în bătaie. Am privit șaua lui Thistle cu o strângere de inimă, realizând
deodată ce mă aștepta. O mantie groasă a căzut peste ea și ochiul negru de
viezure al lui Murtagh a clipit conspirativ spre mine în partea cealaltă a
calului. Am decis că măcar voi suferi într-o tăcere demnă și încruntată, miam
încleștat maxilarele și am încălecat.
Între bărbați părea să fie o conspirație tacită și galantă; făceau cu rândul
în a opri convoiul cât mai des pentru a se ușura, permițându-mi să descalec
câteva minute, să îmi masez fundul dureros. Din când în când, câte unul
sugera să ne oprim să bem apă, ceea ce însemna ca și eu să mă opresc, din
moment ce Thistle purta sticlele cu apă.
Vreme de câteva ore ne-am hurducat cu opriri dese, însă durerea se
amplifica văzând cu ochii, făcându-mă să mă ridic în șa neîncetat. În cele din
urmă am zis la naiba cu suferința demnă, trebuie să mă dau jos de pe cal o
vreme.
— Hoo! i-am spus lui Thistle și am sărit jos.
M-am prefăcut că îi cercetez piciorul stâng din față, în timp ce ceilalți cai
s-au oprit în jurul nostru.
— Mă tem că i-a intrat o piatră în copită, am mințit. I-am scos-o, dar ar fi
mai bine dacă aș plimba-o puțin; nu vreau să șchioapete.
— Nu, nu vrem asta, a spus Dougal. Prea bine, mergi nițel, dar cineva
trebuie să rămână cu tine. E un drum destul de liniștit, dar nu poți să rămâi
singură.
Jamie a sărit imediat din șa.
— Merg eu cu ea, a spus el încet.
— Bun. Dar să nu întârziați prea mult; trebuie să ajungem în Bargrennan
până în zori. Semnul Mistrețului Roșu; un prieten al lordului.
Cu un semn al mâinii, i-a adunat pe ceilalți și s-au depărtat iute la trap,
lăsându-ne într-un nor de praf.
•
Câteva ceasuri petrecute în șa nu îmi îmbunătățiseră dispoziția. Lasă-l să
meargă cu mine. Blestemată să fiu dacă voi vorbi cu bruta violentă și sadică.
Nu arăta foarte fioros în lumina semilunii care tocmai răsărea, însă mi-am
împietrit inima și am pornit la drum șchiopătând, evitând să mă uit spre el.
Mușchii mei abuzați au protestat la început, neobișnuiți cu exercițiul, însă
după vreo jumătate de oră am început să mă mișc mult mai ușor.
— Te vei simți mult mai bine mâine, m-a anunțat Jamie pe un ton relaxat.
Deși nu vei putea sta fără să te doară decât poimâine.
— Și de unde știi tu atât de bine, mă rog? m-am rățoit la el. Bați oameni cu
cureaua la fund atât de des?
340