untitled

Și cu o lovitură bruscă în coasta calului, s-a întors și și-a continuat drumul
de-a lungul văii.
L-am privit îndepărtându-se. Deodată, la o sută de metri depărtare, s-a
oprit. Întorcându-se în șa, s-a ridicat în scară și a dus palmele la gură,
strigând. Sunetul, adus de vânt, a ajuns la noi slab, dar limpede.
— Bine ai venit acasă!
Și s-a făcut nevăzut după o ridicătură de pământ.
•
Broch Tuarach înseamnă „turnul cu fața spre nord”. Dintr-o parte a
muntelui de deasupra, fortul care dăduse numele micii moșii nu era mai
mult decât o altă movilă de pietre, foarte asemănătoare celor aflate la baza
dealurilor prin care noi tocmai trecusem.
Am coborât prin trecătoarea îngustă dintre cele două stânci, conducând
calul printre bolovanii uriași. Drumul a devenit apoi mai ușor, panta
îndulcindu-se printre ogoarele și fermele împrăștiate, până când în cele din
urmă am ajuns la un drum îngust și întortocheat care ducea spre casă.
Era mai mare decât mă așteptasem; un conac frumos de trei etaje tencuit
cu piatră albă, ferestre încastrate în piatră naturală cenușie și un acoperiș
înalt din ardezie cu mai multe hornuri și câteva clădiri mai mici vopsite în
alb adunate în jurul lui, precum puii în jurul cloștii. Vechiul fort din piatră,
situat pe o movilă scundă de pământ în spatele casei, se ridica la douăzeci de
metri deasupra solului, cu un acoperiș conic precum pălăria unei vrăjitoare,
înconjurat cu trei rânduri de ambrazuri mici pentru arcași.
Când ne-am apropiat, am auzit deodată un vacarm teribil din direcția
clădirilor adiacente și Donas s-a speriat și a dat înapoi. Nefiind un călăreț
priceput, am căzut imediat, aterizând cu nasul în praful drumului. Cu spiritul
lui practic imperturbabil, Jamie a sărit să apuce căpăstrul calului agitat,
lăsându-mă să mă ridic singură.
Până când am reușit s-o fac, câinii s-au și repezit spre mine, lătrând și
mârâind. În ochii mei îngroziți, păreau cel puțin o duzină, cu colții ucigători
dezgoliți, gata să mă sfâșie. S-a auzit un strigăt venind dinspre Jamie.
— Bran! Luke! Sheas!
Câinii s-au oprit deodată la câțiva metri de mine, derutați. S-au învârtit în
cerc, mârâind confuzi până când Jamie a vorbit din nou:
— Sheas, mo maise! Ședeți, sălbaticilor!
Au rămas nemișcați și coada celui mai solid dintre câini a început treptat
să se învârtă o dată, apoi de două ori, întrebător.
— Claire. Vino și ia calul. Donas nu îi va lăsa să se apropie și ei pe mine
mă vor. Pășește încet; nu îți vor face niciun rău.
491