untitled

Capul i s-a lăsat greu pe piciorul meu și respirația i s-a domolit în cele din
urmă. Bandajele albe de la mână se vedeau fantomatic pe materialul
întunecat al păturii. Mi-am plimbat ușor degetele pe o urmă de arsură de pe
deget sclipind slab de la uleiul dulce.
— Jamie?
— Mmm?
— Ești grav rănit?
Treaz, și-a ridicat privirea de la bandajele de pe mână spre chipul meu. A
închis ochii și a început să se scuture. Alarmată, m-am temut că am stârnit
vreo amintire insuportabilă până când am realizat că râdea, destul de tare
încât lacrimile să i se prelingă pe obraji.
— Englezoaico, a spus el în cele din urmă trăgându-și sufletul, am
probabil treizeci de centimetri de piele care să nu fie bătută, arsă ori tăiată.
Sunt rănit?
S-a scuturat din nou, făcând salteaua din pâslă să scârțâie și să foșnească.
— Voiam să spun…, am început, nițel ofensată.
M-a oprit, luându-mi mâna cu mâna stângă și ducând-o la buze.
— Știu ce ai vrut să spui, englezoaico, a spus el, întorcându-și capul
pentru a ridica privirea spre mine. Nu-ți face griji, cei treizeci de centimetri
rămași nevătămați sunt toți între picioarele mele.
Am apreciat efortul pe care l-a făcut să glumească, oricât de proastă ar fi
fost gluma. L-am plesnit ușor peste gură.
— Ești beat, James Fraser, am spus.
Am rămas tăcută o clipă.
— Treizeci, zici?
— Ah, mă rog, poate treizeci și unu. Doamne, englezoaico, nu mă face din
nou să râd, coastele mele nu mai rezistă.
I-am șters ochii cu un fald al cămășii și i-am dat să bea o înghițitură de
apă, ținându-i capul ridicat cu genunchiul.
— Oricum nu asta voiam să spun, am răspuns.
Devenind serios, s-a întins din nou după mâna mea și a strâns-o ușor.
— Știu. Nu e nevoie să fii delicată.
A tras precaut aer în piept, strâmbându-se de durere.
— Am avut dreptate, a durut mai puțin decât biciuitul. Însă a fost mult
mai neplăcut, a spus închizând ochii.
O scânteie de umor amar i-a ridicat un colț al buzelor.
— Cel puțin am scăpat pentru o vreme de constipație.
Am tresărit și el a scrâșnit din dinți, înghițind aer în porții scurte și mici.
— Îmi pare rău, englezoaico. Nu… m-am gândit că mă va afecta atât de
mult. Ce m-ai întrebat… nu sunt rănit. Voi fi bine.
649