untitled

Aveam oarece îndoieli privind abilitatea bătrânului de a urca o potecă
atât de pieptișă, însă temerile mele s-au spulberat curând când m-am trezit
suflând din greu în spatele lui pe cărăruie. În cele din urmă, domnul Crook a
întins o mână noduroasă și m-a tras peste buza dealului.
— Am ajuns.
A întins brațul cu un gest de stăpân.
— Măi să fie, e un cerc de pietre preistoric, am strigat, încântată. Unul
miniatural.
Din cauza războiului, trecuseră câțiva ani de când vizitasem ultima oară
Salisbury Plain 7 , însă Frank și cu mine văzusem Stonehenge la scurt timp
după ce ne căsătorisem.
Asemenea celorlalți turiști care se plimbau vrăjiți printre monoliții uriași,
rămăsesem fără cuvinte în fața Pietrei Altarului („unde vechii preoți druizi
își înfăptuiau îngrozitoarele «sacrificii umane», anunțase gălăgiosul ghid
londonez care acompania un autocar de turiști italieni care fotografiaseră
ascultători blocul de piatră cu o înfățișare destul de banală).
Din aceeași pasiune pentru precizie care îl făcea pe Frank să își
potrivească cravatele pe umeraș astfel încât capetele să atârne egal de
ambele părți, noi pășisem în jurul circumferinței cercului, măsurând pașii
dintre găurile Z și găurile Y și numărând buiandrugii din Cercul Sarsen,
cercul exterior al monstruoșilor megaliți.
Trei ore mai târziu, știam câte găuri Y și Z sunt (cincizeci și nouă, dacă vă
interesează, pe mine însă nu m-a interesat), însă tot nu aflasem mai multe
despre rostul acelei structuri decât găsiseră zecile de arheologi amatori și
profesioniști care se târâseră pe platou în decursul ultimelor cinci secole.
Ipotezele nu conteneau să curgă, desigur. Viața în mijlocul
academicienilor mă învățase că o opinie bine formulată este de obicei mai
bine primită decât un fapt real, dar prost expus, când vine vorba despre
evoluție profesională.
Un templu. Un cimitir. Un observator astronomic. Un loc de execuție (de
aici și numele neinspirat dat „Pietrei de sacrificiu” care zace într-o parte a
monumentului, pe jumătate îngropată în pământ de propria greutate). O
piață în aer liber. Mi-a plăcut această ultimă sugestie, îmi și închipuiam
gospodinele preistorice plimbându-se printre buiandrugi, cu coșurile
atârnate de brațe, cercetând cu un ochi critic smalțul de pe ultimul transport
de vase de lut și ascultând sceptice laudele brutarilor din Epoca de Piatră și
ale vânzătorilor de linguri din os de cerb și mărgele de chihlimbar.
7 Platoul Salisbury – regiune a Angliei cunoscută pentru monumentele sale arheologice, printre care și
Stonehenge (n. tr.).
25